Românii care lucrează în străinătate s-au întors în ţară într-un număr impresionant, pentru mitingul din 10 august din Piaţa Victoriei.
Protestele s-au anunţat, pe Facebook, şi în marile oraşe din ţară, dar şi în diaspora, la Amsterdam, Bruxelles, Londra, Madrid, Roma, Viena, Zürich. Mă limitez la Capitala noastră, nu numai pentru că sunt cetăţean al ei, dar şi pentru că în alte părţI protestele nu au degenerate în ciocniri cu victime omeneşti.
În piaţa Victoriei au fluturat drapelele ţărilor UE şi drapelul cu 12 stele al Uniunii, dar şI drapelele SUA, Canadei, Israelului, Republicii Moldova. Au fost, după unele estimări, aproape 400.000 de participanţi la mitingul din Piaţa Victoriei, desfăşurat sub sloganul “Diaspora Acasă“, care a avut particulartiăţile sale demne de notat.
În primul rând, mitingul nu a fost asumat de nicio organizaţie cunoscută până acum, președintele Federației Asociațiilor de Români din Europa, Daniel Țecu, susținând că organizatorii acestei manifestații sunt “românii simpli din Diaspora”. Şi Primăria Capitalei a confirmat, în urma unei şedinţe fulger cu ONG-urile, că protestul este perfect legal, dar nu există un organizator.
În al doilea rând, mitingul din 10 august a avut o durată mult mai mare, practic nelimitată, fiind cea mai mare demonstraţie împotriva regimului de la maratonul din mai-iunie 1990 curmat de mineriadă.
În al treilea rând, a fost un miting al unor oameni care nu se cunoşteau între ei, venind din toate cele patru zări, şi de obicei având în comun un anumit nivel intelectual-social-profesional, căci din România au plecat oamenii de valoare.
În sfârşit, mitingul a dovedit că partidele care conduc România din 2017 nu se dau înapoi de la nimic pentru a-şi conserva privilegiile sau impunitatea în faţa legii. Începând cu oprirea trenurilor pe traseu în ziua mitingului, sfârşind cu arsenalul utilizat de forţele de ordine: tunuri cu apă, gaze lacrimogene, petarde, circa 400 de oameni având nevoie de îngrijiri medicale în urma ciocnirilor. Purtătorii de cuvânt ai Jandarmeriei anunţau, cu multe ore înaintea adunării, că în Bucureşti vor fi aduse trupe din Craiova şi judeţul Prahova, jandarmi călare şi chiar echipament de intervenţie antiteroristă.
Deputatul independent Remus Borza, care aprecia la un post TV, chiar în după-amiaza mitingului, că liderii politici nu ar trebui să contamineze, prin participare, manifestația de suflet a diasporei românești, pare să fi găsit ecou în clasa politică.
„Națiunea română din interiorul granițelor trebuie să manifeste nu doar simpatie, ci și respect și recunoștință față de diaspora, care are tot dreptul de a se întoarce acasă și de a cere să fie respectată de către instituțiile statului. Este un drept cetățenesc de a ieși în stradă pentru a-ți spune oful. Dar reforma statului și a marilor sisteme publice nu se face în stradă și nici cu strada”, a spus deputatul, desprins dintr-un partid al actualei coaliţii guvernamentale, ALDE.
Aproape 4 milioane de români care trăiesc în afara granițelor țării, o proporţie nemaiîntâlnită într-o ţară în vremuri de pace. România trăieşte astăzi cel mai trist moment din istoria sa de la Buerebista, rivalizând poate doar cu momentul 1940, când a pierdut o treime din teritoriu. Am avut, pe 10 august 2018, confirmarea că populaţia României care contează este cea din diaspora. Mass-media internaţionale insistă asupra motivelor care i-au scos pe oameni în stradă, în definitiv un singur motiv: “eforturile de şubrezire a justiţiei făcute de guvernanţii PSD” (BBC); “atacurile PSD la justiţie, în urma unor investigaţii la nivel înalt ale DNA şi condamnării unor înalţi oficiali PSD” (Deutsche Welle); “reforma justiţiei lansată de PSD în 2016, prin care este ameninţată independenţa magistraţilor … având drept scop să permită responsabililor politici să scape de urmărirea penală“ (AFP).
Proteste de amploarea celor din 10 august au antrenat, de obicei, o schimbare politică-guvernamentală la vârf. Unul din greii PSD, Codrin Ştefănescu, a cerut “următorilor oameni să-și asume o parte din răspundere: lui Iohannis, pentru comunicatul pe care l-a dat vis-a-vis de jandarmerie, lui Orban care a incitat la participarea agresivă la acest miting, lui Barna și lui Cioloș, care au acționat în interesul lor de a obține cât mai multe voturi”. Avem motive să aşteptăm schimbări, fiindcă după violenţele din piaţă mai multe voci (liderul PNL Ludovic Orban, dar şi prşedintele Klaus Iohannis) au cerut explicaţii, în primul rând ministrului de interne. Faptul că doi jandarmi au fost dezarmaţi, dovedeşte până la urmă tot neprofesionalismul intervenţiei. Carmen Dan, una dintre favoritele lui Liviu Dragnea, ar putea fi (ar trebui) sacrificată pentru supravieţuirea coaliţiei vicioase, cum s-a mai întâmplat în trecut cu o altă favorită, Sevil Shaaideh. Nu mai este nici un secret, domnul Dragnea nu ţine decât la propria-i persoană.