este datoria statului român de a păstra vie identitatea românească din afara graniţelor” – Dan Stoenescu, ministrul diasporei

Cristian Bucur: Care credeți că vor fi cele mai importante provocări ale mandatului dvs.?

Dan Stoenescu: O primă provocare ţine de eficienţa impusă prin durata mandatului. Consider că un an este un timp relativ scurt, comparativ cu numărul semnificativ de probleme care trebuie soluţionate.

De asemenea, va fi necesară stimularea cooperării cu instituţiile care au atribuţii corelate domeniului românilor de pretutindeni. După cum ştiţi, există deja un Consiliu Consultativ Interinstituţional coordonat de mine, în calitate de ministru responsabil cu relaţiile de pretutindeni. Acesta trebuie să devină mai activ în rezolvarea problemelor cu care se confruntă românii de peste hotare.

Totodată, calea pe care am ales-o pentru a răspunde aşteptărilor şi preocupărilor românilor de pretutindeni este cea a transparenţei. Transparenţa este un mijloc de apropiere cu cei în interesul cărora îţi desfăşori activitatea. Un exemplu relevant în acest sens vizează mijloacele de comunicare. Noile tehnologii au potenţialul de a transforma actul de guvernare într-unul favorabil implicării cetăţeanului. Noi avem în vedere măsuri pentru informarea şi comunicarea cu românii de peste hotare. Numai un dialog direct și deschis poate contribui la cultivarea celor mai bune căi de exprimare a valorilor noastre identitare.

Despre transparenţă putem discuta şi în ceea ce priveşte acordarea fondurilor nerambursabile. Dorim să elaborăm un nou ghid de finanţare, care să prezinte în mod clar procedurile şi criteriile de evaluare pentru acordarea finanţărilor nerambursabile. Mai mult, vom publica pe site-ul propriu lista cu proiectele finanţate şi decontate la sfârşitul anului 2015.

 

stoenescu 2Cristian Bucur: Există diferite versiuni referitoare la numărul românilor din afara României. 2 milioane, 3 milioane, 10 milioane. Care este cea mai corectă? S-ar putea face un recensământ al românilor care trăiesc în afara țării?

Dan Stoenescu: Libertatea de circulaţie a persoanelor este una dintre cele 4 libertăţi asigurate de piaţa internă europeană, un drept câştigat de români odată cu aderarea la Uniunea Europeană şi la principiile promovate de aceasta. Există o dinamică constantă a spaţiului european comun, care face dificilă stabilirea precisă a numărului de cetăţeni europeni care îşi exercită acest drept fundamental. România nu face excepţie de la această situaţie.

Totodată, o situaţie aparte este cea a românilor din jurul graniţelor, care întâmpină dificultăţi în exprimarea identităţii, astfel încât există estimări diferite cu privire la numărul acestora.

 

Cristian Bucur: Dat fiind că aveți un mandat scurt, care ar fi lista (short form) priorităților dvs.? Dar cele legate de românii din Canada?

Dan Stoenescu: Pe termen scurt ne-am propus să realizăm o campanie de informare privind exercitarea votului prin corespondenţă şi să lansăm pentru mediul asociativ o platformă online de depunere a proiectelor.

Pe termen mediu, avem în vedere acţiuni de impact la nivelul comunităţilor româneşti, cum ar fi iniţierea demersurilor pentru deschiderea unor centre culturale româneşti în jurul graniţelor.

O prioritate pentru românii din diaspora, iar aici mă refer şi la românii din Canada, o reprezintă facilitarea păstrării legăturilor cu România, dar şi promovarea limbii române pentru tinerele generaţii.

 

Cristian Bucur: Comunitățile românești sunt destul de politizate, de exemplu există multe sedii ale partidelor politice românești prin diaspora, care ar fi formula pentru ca Departamentul să nu intre în controverse politice?

Dan Stoenescu: Diaspora este un mediu asociativ complex. Onorăm ideile de calitate şi avem nevoie de oameni activi, responsabili şi credibili, care pot contribui la o mai bună reprezentare a vocii românilor de peste hotare.

Cu siguranţă, formula cea mai adecvată este alegerea cât mai transparentă a partenerilor de dialog. Acţiunile pe care noi le derulăm vor fi întotdeauna expuse public şi promovate astfel încât să fie cunoscut că lucrăm în interesul tuturor românilor.

 

Cristian Bucur: Există voci în comunități care afirmă că finanțările DPRRP sunt “bani luați de la gura pensionarilor români”, ce le-ați răspunde?

Dan Stoenescu: Pentru a putea susține comunităţile de români de peste hotare avem un instrument foarte util: transparenţa. Despre transparenţă putem discuta şi în ceea ce priveşte acordarea fondurilor nerambursabile. În acest sens, inițiem câteva acțiuni concrete: externalizarea evaluării proiectelor, care va fi realizată de o comisie formată din specialiști din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul românilor de pretutindeni, precum și modificarea ghidului de finanţare, care să prezinte în mod clar criteriile pentru acordarea finanţărilor nerambursabile, precum şi procedurile privind desfăşurarea finanţării. Mai mult, vom publica pe site-ul nostru lista cu proiectele finanţate şi decontate la sfârşitul anului 2015.

Totodată, este datoria statului român de a păstra vie identitatea românească din afara graniţelor şi în acest sens vom lua în calcul cele mai bune măsuri pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

 

Cristian Bucur: Se va moderniza oare administrația DPRRP, mai ales în relația cu cei care obțin finanțări? În momentul de față, există multe cerințe birocratice nerealiste, cum se pot elimina?

Dan Stoenescu: DPRRP a inițiat modificarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile a programelor, proiectelor sau acţiunilor pentru sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în acest sens în bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

Modificarea actului normativ este motivată de numeroasele solicitări venite din partea mediului asociativ privind necesitatea simplificării mecanismului de finanțare și a eliminării unor interpretări contradictorii ale textului de lege.

 

Cristian Bucur: Cum ar fi, în viziunea dvs., relația ideală români de pretutindeni – România?

Dan Stoenescu: Dialogul constant este un garant al relaţiilor durabile. În acest sens, mi-am propus o comunicare nemijlocită cu membrii comunităţilor româneşti, prin vizite realizate acolo unde regăsim un număr semnificativ de români şi prin discuţii purtate în România atunci când sosesc delegaţii a reprezentanţilor comunităţilor româneşti. Spre exemplu, cu ocazia sărbătoririi Sfântului Andrei, protectorul României şi al românilor de pretutindeni şi a celebrării Zilei Naţionale, am vizitat românii din Italia şi din Spania, cu care am purtat discuţii referitoare la principalele probleme care necesită o soluţie pe termen scurt şi mediu.

În acelaşi sens, în această săptămână am primit două delegaţii a reprezentanţilor comunităţilor istorice de români din Serbia, respectiv Ungaria. Românii, oriunde s-ar afla ei, sunt din ce în ce mai activi şi mai interesaţi de eficienţa actului de guvernare, iar această implicare comună pe care noi o dorim şi o promovăm va consolida încrederea românilor în instituţia care lucrează în sprijinul lor.

 

Cristian Bucur: Aveți în program și o vizită pe continentul american?

Dan Stoenescu: Întâlnirile cu comunitățile românești reprezintă oportunități de cunoaștere şi de identificare a politicilor publice dedicate acestora. În mod evident, agenda acestor întâlniri va include și o vizită pe continentul american, unde știu că există o comunitate importantă de români, foarte bine integrată în viaţa economică, culturală şi democratică de acolo.

 

Cristian Bucur: Ce doriți să le transmiteți românilor de pretutindeni?

Dan Stoenescu: Gândurile mele sunt de apreciere şi de speranţă; apreciere pentru eforturile depuse de românii de pretutindeni pentru păstrarea şi promovarea identităţii româneşti, precum şi speranţa întăririi legăturilor cu românii, oriunde s-ar afla ei.

Identitatea noastră nu poate fi limitată de frontiere de stat sau de distanțe geografice, ci persistă acolo unde există trăire românească şi dragostea faţă de limbă, spiritualitatea şi cultura română.