Summitul NATO din Vilnius (Lituania), 11-12 iulie

În zilele de 11-12 iulie a.c., la Vilnius (Lituania) s-a desfăşurat summitul NATO, o reuniune a șefilor de state și guverne de extremă importanță pentru securitatea mondială în contextul războiului din Ucraina. Paralel cu summitul NATO a fost co-localizat și evenimentul Forumul Public NATO, care a constat într-o serie de dezbateri și sesiuni pe diferite teme din agenda Summitului NATO.

Vilnius este un oraş minunat, cu numeroase biserici şi locaşuri de cult, în care predomină respectul pentru diferenţe. Summitul NATO a afectat foarte puţin viaţa obişnuită a capitalei lituaniene, dar securitatea a fost la cote maxime, cu prezenţa forţelor de ordine din mai multe ţări. Mijloacele de transport sunt foarte punctuale, şi dotate cu wifi de mare viteză.

Pe data de 10 iulie Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg a fost întâmpinat de către președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și au ținut o conferință de presă comună.

Pe data de 11 iulie, la orele dimineții au început să sosească delegațiile, printre care și președintele României, Klaus Iohannis.

La sosire, numeroși șefi de state și guverne au dat declarații presei, printre care: prim-ministrul Canadei, prim-ministrul Olandei, prim-ministrul Belgiei, prim-ministrul Danemarcei, prim-ministrul Suediei, președintele Poloniei, președintele Franței etc..

Secretarul General al NATO și prim-ministrul Noii Zelande au dat declarații înaintea întâlnirii bilaterale; a urmat o altă serie de declarații făcute de Secretarul General al NATO și președintele Coreei de Sud.

Un moment important a avut loc pe 11 iulie, prin semnarea unei declarații comune de către miniștrii apărării ai Estoniei, Latviei și Lituaniei, care face disponibil spațiul aerian al Țărilor Baltice pentru activități aeriene NATO.

A urmat o conferință de presă susținută de către Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, apoi întâlnirea informală a Consiliului Atlanticului de Nord la nivelul miniștrilor de externe și a miniștrilor apărării (separat).

Pe data de 11 iulie, a fost elaborat un comunicat de către şefii de state şi guverne care au participat la întâlnirea Consiliului Atlanticului de Nord, şi acesta a fost trimis către media.

Mai jos, un extras  din acesta:

1. NATO este o alianţă defensivă 2. Îl întâmpinăm cu căldură pe preşedintele Zelenski la întâlnirea inaugurală a Consiliului NATO Ucraina. 3. Adresăm bun venit Finlandei în calitatea de cel mai nou membru al Alianţei noastre. 4. Ne reafirmăm angajamentul față de politica Ușilor deschise a NATO și față de articolul 10 al Tratatului de la Washington. Fiecare națiune are dreptul să îşi aleagă propriile aranjamente de securitate. Așteptăm să salutăm Suedia ca membru cu drepturi depline al Alianței și, în acest sens, salutăm acordul la care s-a ajuns între Secretarul General al NATO, președintele Turciei și prim-ministrul Suediei. 5. Pacea în zona euro-atlantică a fost spulberată. Federația Rusă a încălcat normele și principiile care au contribuit la o ordine de securitate europeană stabilă și previzibilă. Federația Rusă este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității Aliaților și la adresa păcii și stabilității în zona euro-atlantică. Terorismul, în toate formele și manifestările sale, este cea mai directă amenințare asimetrică la adresa securității cetățenilor noștri și a păcii și prosperității internaționale. Amenințările cu care ne confruntăm sunt globale și interconectate. 7. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru războiul său ilegal, nejustificat și neprovocat de agresiune împotriva Ucrainei, care a subminat grav securitatea euro-atlantică și globală și pentru care trebuie să fie pe deplin răspunzătoare. 8. Rusia trebuie să oprească imediat acest război ilegal de agresiune, să înceteze utilizarea forței împotriva Ucrainei și să își retragă complet și necondiționat toate forțele și echipamentele de pe teritoriul Ucrainei în limitele sale recunoscute internațional, extinzându-se până în apele sale teritoriale. 10. Reafirmăm solidaritatea noastră neclintită cu guvernul și poporul Ucrainei în apărarea eroică a națiunii lor, a pământului lor și a valorilor noastre comune. 11. Susținem pe deplin dreptul Ucrainei de a-și alege propriile aranjamente de securitate. Viitorul Ucrainei este în NATO.  12. Securitatea Ucrainei este de mare importanță pentru Aliați și Alianță. Pentru a sprijini integrarea în continuare a Ucrainei în NATO, astăzi am convenit asupra unui pachet substanțial de sprijin politic și practic extins. Am decis să înființăm Consiliul NATO-Ucraina, un nou organism comun în care Aliații și Ucraina stau ca membri egali pentru a promova dialogul politic, angajamentul, cooperarea și aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei de aderare la NATO. 17. Acțiunile Rusiei demonstrează o poziție de intimidare strategică și subliniază necesitatea continuă ca NATO să monitorizeze toate aceste evoluții și să își adapteze poziţia după cum este necesar. 19. Căutăm stabilitate și predictibilitate în zona euro-atlantică și între NATO și Rusia. NATO nu caută confruntare și nu reprezintă nicio amenințare pentru Rusia. În lumina politicilor și acțiunilor sale ostile, nu putem considera ca Rusia să fie partenerul nostru. 73. Uniunea Europeană rămâne un partener unic și esențial pentru NATO. 81. Reiterăm sprijinul nostru pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute internațional și solicităm Rusiei să-și retragă toate forțele staționate în regiunea transnistreană fără acordul Republicii Moldova.          86. Angajamentul NATO cu alte organizații internaționale și regionale, inclusiv Națiunile Unite, OSCE și Uniunea Africană, contribuie la securitatea internațională. 90. Ne exprimăm aprecierea pentru ospitalitatea generoasă oferită de Republica Lituania. Așteptăm cu nerăbdare să ne întâlnim din nou pentru cea de-a 75-a aniversare a Alianței la Washington, D.C. în 2024, urmată de o întâlnire în Țările de Jos în 2025.”

Textul integral al comunicatului poate fi citit aici în limba engleză: https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_217320.htm

Seara, pe la orele 20.00., a urmat o cină socială la nivelul șefilor de state și guverne, găzduită de președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, la Palatul Prezidențial.

Printre cei prezenți s-au numărat președintele României, Klaus Iohannis, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și soția sa Olena, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken și alții.

 

Pe data de 12 iulie, au avut loc numeroase alte evenimente; printre care remarci făcute de către Secretarul General al NATO şi prim-ministrul Japoniei; fotografie de grup cu şefii de state şi guverne ai naţiunilor din zona Indo-Pacific, întâlnirea Consiliului Atlanticului de Nord la nivelul şefilor de state şi guverne cu parteneri, conferinţa de presă comună a Secretarului General NATO şi al preşedintelui Ucrainei, întâlnirea Consiliului NATO-Ucraina la nivelul şefilor de state şi guverne, ceremonia de semnare a memorandumului operațional de înțelegere privind Centrul de excelență al NATO pentru schimbări climatice și securitate, conferinţa de presă a Secretarului General al NATO.

În cadrul ceremoniei de semnare a memorandumului operațional de înțelegere privind Centrul de excelență al NATO pentru schimbări climatice și securitate, Secretarul General adjunct al NATO, Mircea Geoană a declarat:

“Aș dori să mulțumesc Canadei pentru că este un aliat atât de ferm în marea noastră Alianță.
Și sunt, de asemenea, foarte bucuros că veți găzdui sediul DIANA din America de Nord. Astăzi adăugăm încă o contribuție canadiană la securitatea celor 1 miliard de cetățeni ai NATO, un nou Centru de excelență privind schimbările climatice și securitatea în Montreal.
Câteodată suntem încă întrebați, de ce NATO când vine vorba de schimbări climatice și securitate?
Și răspunsul este destul de simplu. Schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială pentru viitorul planetei noastre și, prin urmare, contează pentru securitatea noastră.
NATO nu este și nu ar trebui să lipsească de la nici un aspect nou a noii definiții a securității, iar acesta este cazul în prezent. NATO nu poate rămâne o Alianță pentru combustibili fosili într-o era regenerabilă, în timp ce Alianța militară trebuie să se pregătească pentru un viitor în care capacitățile noastre, de la avioane de luptă până la tancuri, trebuie să funcționeze într-un mod mai ecologic, fără a compromite, desigur, eficiența militară.
În toate aceste teste, noul nostru Centru de excelență pentru securitatea schimbărilor climatice din Canada va fi o parte esențială a soluției.”

Textul integral al declaraţiei poate fi citit aici în limba engleză:  https://www.nato.int/cps/en/natohq/opinions_217098.htm?selectedLocale=en

La conferinţa de presă de încheiere a Summitului NATO, Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg a declarat: “Tocmai am încheiat un summit istoric al NATO. În ultimele două zile, am luat decizii majore pentru a ne adapta Alianța pentru viitor. Am convenit asupra celor mai detaliate și robuste planuri de apărare ale NATO de la Războiul Rece. Ne-am consolidat angajamentul față de investițiile în apărare. Am convenit să aducem Ucraina mai aproape de Alianță și să sporim sprijinul pe termen lung. Și ne-am adâncit și mai mult parteneriatele din întreaga lume.”

Mai mulţi şefi de state şi guverne au ales să dea declaraţii de presă la sfârşitul Summitului.

Preşedintele României, Klaus Iohannis a susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia a declarat (*extras): “În ceea ce privește postura NATO de descurajare și apărare, în mod cert facem un pas decisiv în direcția consolidării securității Aliate: am adoptat noi planuri de apărare ale NATO, care oferă cel mai înalt nivel de securitate pentru Flancul Estic, la Marea Neagră, inclusiv pentru România. Astfel, pentru orice amenințare de securitate care ar putea afecta România, Alianța are un răspuns pe măsură pregătit. În același timp, România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar, până când va câștiga războiul. Dincolo de consolidarea contribuției financiare pentru proiecte de cooperare ale NATO cu acest stat, am subliniat că vom continua să instruim militari ucraineni în cadrul misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei. La finalul acestui Summit, pot spune cu certitudine că, pentru postura Aliată pe Flancul Estic și la Marea Neagră, a fost un succes. Mesajul principal al acestei reuniuni este acela că NATO s-a modernizat pentru o nouă eră a apărării colective. Aceasta oferă României și cetățenilor săi cel mai înalt grad de securitate și apărare din întreaga istorie. ”

textul integral al declaraţiei poate fi citit aici: https://www.presidency.ro/ro/media/declaratie-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-klaus-iohannis-la-finalul-summitului-nato-de-la-vilnius

Războiul de agresiune pornit de către Rusia împotriva Ucrainei este nu doar împotriva unei ţări, dar a întregii lumii libere, în care democraţia şi libertatea, drepturile omului sunt respectate. Pentru aceasta, Ucraina trebuie să beneficieze de tot sprijinul ca integritatea ei teritorială să fie restabilită, şi după război, să înceapă imediat procesul de reconstruire al infrastructurii şi al clădirilor afectate. Vizitând Lituania, am avut ocazia să văd o solidaritate extraordinară cu Ucraina; ambele ţări au avut o istorie sângeroasă, de asuprire rusă.

Peste tot sunt vizibile semne ale solidarităţii lituaniene cu suferinţa ucraineană, începând de la autobuzele care afişează textul Vilnius iubeşte Ucraina până la steagurile ucrainene de pe instituţiile publice, sau cele afişate în afara locuinţelor.

Vocea libertăţii e mult mai puternică decât glasul tiraniei şi în cele din urmă va învinge; cu toţii trebuie să contribuim la aceasta, pentru o lume mai bună. Summitul NATO de la Vilnius, a difuzat această certitudine, necesitatea de colaborare a Aliaţilor şi a partenerilor lor, pentru descurajarea actelor de agresiune, şi apărarea valorilor libertăţii şi democraţiei.

corespondent: Ion-Marius Tatomir

credit foto: Ion-Marius Tatomir