Republica Moldova va încheia, cel mai probabil, fără guvern un an greu, în care a schimbat doi premieri şi a pierdut un miliard de dolari. Parlamentul de la Chişinău a aprobat, la 29 octombrie, moţiunea de cenzură împotriva guvernului condus de li-beral-democratul Valeriu Streleţ.
Moţiunea de cenzură, depusă de socialişti şi comunişti, a fost adoptată cu 65 de voturi, cu sprijinul Partidului Democrat. În acelaşi timp, liderul PD, Marian Lupu, a susţinut că partidul său doreşte să formeze în maxim o săptămană o nouă majoritate pro-europeană. În schimb, liderul socialiştilor, Igor Dodon, a susținut că cea mai bună soluţie pentru R. Moldova o reprezintă alegerile anticipate…
Valeriu Streleţ a explicat demiterea sa ca pe o răzbunare a oligarhului Vladimir Plahotniuc, un apropiat al PD, în timp ce adversarii îi reproşează că s-a ocupat mai mult de apărarea fostului prim-ministru Vlad Filat, aflat de circa două săptămâni în arest, decât de treburile ţării. Valeriu Streleț, care asigură interimar conducerea PLDM după arestarea lui Vlad Filat, consideră că partidul pe care îl reprezintă este vinovat de situația creată pentru că a făcut prea multe concesii, în primul rând a cedat controlul asupra Centrului Național Anticorupție, Parchetului General și Băncii Naționale către Partidul Democrat. Sensul crizei politice prelungite de la Chişinău este unul periculos pe termen lung: orientarea proeuropeană din ultimii cinci ani nu mai are cre-dibilitate în ochii populaţiei. După cum spunea un expert de la Institutul Diplomatic Român: „Până la urmă nu contează cine vine la pute-re, pentru că toţi sunt controlaţi de Plahotniuc. Discursul pro-est/pro-vest este doar o sperietoare îndreptată către Bucureşti”, a explicat Ileana Rachieru, cercetătoare la IDR.
Negocierile pentru desemnarea noului premier și pentru constituirea noii alianțe majoritare se anunță a fi extrem de dificile, în condițiile în care Partidul Liberal Democrat (PLDM) se consideră trădat de democrați. Partidul Liberal, cea de-a treia componentă a coaliției de guvernare, s-a abținut de la votul din 29 octombrie, ceea ce nu a salvat însă guvernul. Într-un interviu acordat publicației România Liberă, fostul prim-ministru Valeriu Streleț spune că, în ciuda atmosferei incandescente şi a unor prognoze, actuala coaliţie de guvernare va merge înainte. „Încă nu este criză politică pentru că alianţa funcţionează, nu a anunţat nimeni decizia de a se retrage din alianţă. În ceea ce ne priveşte pe noi, PLDM, am fi cei mai motivaţi să o facem, având în vedere maniera… în care a fost ridicată imunitatea lui Vlad Filat, am putea adresa unele reproşuri partenerilor de alianţă, deoarece au acţionat contrar acordului de alianţă”, a menționat Valeriu Streleț. Deși susține că instituţiile judiciare sunt influențate de fostul prim-vicepreședinte al PDM, Vlad Plahotniuc, PLDM va continua să rămână în alianță, dar aceasta trebuie să meargă tranșant pe calea reformelor. „Noi înţelegem provocările şi marile dificultăţi prin care trece Republica Moldova la acest moment, înţelegem care ar fi consecinţele unei asemenea decizii (retragerea de la guvernare – n.r.) acum când suntem în pragul negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional”, a adăugat premierul de la Chișinău în interviul pentru ziarul bucureștean. Potrivit unor surse citate de agenția Unian, PLDM face presiuni să dețină din nou funcția de prim-ministru, chiar dacă formațiunea dlui Streleț nu mai deține cele mai multe mandate de deputat. Strategia ”verzilor” ar fi o nouă nominalizare a Maiei Sandu, care a mai eşuat o dată, în iulie după demisia guvernului Gaburici.
Turbulențele recente au fost declanșate de un scandal bancar de proporții, marca Europa de Est, care a erupt la jumătatea anului, o dată cu dezvăluirile despre “Furtul Secolului”, prin care în noiembrie 2014 au dispărut din băncile de stat aproape un miliard de dolari. În documentul citat (raport de audit al unei firme americane) este menționat transferul sumei uriaşe (15-20 la sută din bugetul R. Moldova) către firme offshore, prin intermediul unor SRL-uri necunoscute, principalul nume din centrul scandalului fiind omul de afaceri israelian Ilan Shor, beneficiarul tranzacţiilor dubioase efectuate de trei mari bănci moldovenești: Banca de Economii, Banca Sociala și Unibank. La 30 noiembrie 2014, atunci când Banca Națională a Moldovei a impus administrație specială la cele 3 bănci, datoriile lor ajungeau la un total de 18 miliarde de lei.
Raportul firmei de audit americane Kroll identifică drept principal be-neficiar al fraudei grupul de firme condus de Shor, cel care, din 2012, a câștigat influență politică în R. Moldova ajungând să controleze trei bănci, chiar ca președinte al Consi-liului de Administrație la Banca de Economii. Un reputat analist de la București, directorul Institutului de Studii Politice și Relații Internaționale al Academiei Române Dan Dungaciu, atrage atenția că „în Europa de Est nimeni nu poate face afaceri cu o treime din PIB-ul unei țări dacă nu are sprijin politic și acesta este un lucru cunoscut de toată lumea”.
Scandalul financiar a doborât și guvernul lui Chiril Gaburici, după patru luni, și guvernul Streleț după trei luni de activitate. Acum, buba s-a spart după arestarea lui Vlad Filat, prim-ministru până în 2013, cel mai longeviv dintre premierii alianței proeuropene care guvernează R. Moldova. Filat a fost acuzat că, în 2012, ar fi pretins peste 190 de mili-oane de dolari de la Ilan Shor, pentru a determina funcţionarii guvernamentali să ia deciziile necesare emiterii suplimentare de acţiuni la BEM, fără participarea statului, fapt ce a generat diminuarea participaţiei statului până la 33,3% şi preluarea controlului asupra BEM de către Ilan Shor. În 2014 (după ce nu mai era prim-ministru), Vlad Filat a fost decorat de președintele României Traian Băsescu cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Mare Cruce, „în semn de înaltă apreciere a întregii activități pusă în slujba dezvoltării, pe multiple planuri, a relațiilor dintre Republica Moldova și România, pentru abnegația cu care a promovat valorile democrației și parcursul european al Republicii Moldova”.
Nici nu mai contează cu cât vor întârzia aceste jocuri parcursul european al vecinului nostru de la Răsărit. Nu este un secret cui convine incapacitatea partidelor proeuropene de a forma un guvern stabil. În fața reacțiilor îngrijorate ale UE, un înalt oficial rus, viceprim-mi-nistrul Dmitri Rogozin, a comentat ironic pe o rețea de socializare, că “nici măcar nu mai am timp să îi cunosc” pe membrii guvernelor moldovene. De la celălalt pol, Bruxelles, președintele Klaus Iohannis sublinia, după arestarea lui Filat: „Speranța mea… este ca aceste evenimente să nu ducă la schimbarea orientării pro-europene a conducerii Republicii Moldova. Încurajez Guvernul moldovean, încurajez Parlamentul moldovean să treacă peste aceste dificultăți, să redreseze țara și să păstreze orientarea pro-europeană”.
Ultimul colac de salvare pe care-l putea primi Republica Moldova este împrumutul din România, în condițiile în care negocierile cu FMI sunt blocate. Singurul impact al acestui ajutor de 150 milioane euro – susține un expert român – va fi de a ajuta Republica Moldova să treacă peste iarnă. Mi-e greu să cred că la Chişinău se vor implementa reforme şi că într-adevăr se va întâmpla ceva impresionant, afirmă Ileana Rachieru. În nici un caz peste iarnă.
