România se găseşte într-o situaţie fără precedent în istoria democratică. Un prim-ministru urmărit oficial în justiţie refuză să îşi depună demisia, bazându-se pe susţinerea majorităţii parlamentare.
Pentru Victor Ponta, luni 21 septembrie a fost ziua primului termen în procesul de corupţie, în care împarte banca acuzaţilor cu fostul senator Dan Şova şi foştii directori ai centralelor electrice Turceni şi Rovinari. Toţi ceilalţi şi-au pierdut între timp posturile, doar premierul continuă să stea la Palatul Victoria. Era să spun „continuă să guverneze”, dar nu mai este vorba de aşa ceva. Într-un moment dificil, cu câteva mii de imigranţi la porţile sale, România a fost lăsată fără guvern. Ponta se mai află acolo, dar de acum şi până în 2016, la orice reuniune internaţională el va trebui să păşească „în poante”, ştergând zidurile cu spatele ca să nu iasă în calea omologilor onorabili.
Tot luni, liberalii au prezentat în Parlament moţiunea de cenzură, care are şanse matematice zero să treacă în condiţiile în care coaliţia PSD-UNPR va păstra unitatea de monolit. Copreşedinta PNL Alina Gorghiu a afirmat că speră că, până la dezbaterea moţiunii (preconizată pentru 24 septembrie) şi votul din 28-29 septembrie, preşedintele interimar al PSD Liviu Dragnea şi preşedintele Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR), ministrul de interne Gabriel Oprea, să dea dovadă de “echilibru şi prudenţă”, “să pună interesul public, interesul naţional peste interesul de partid sau interesul meschin de a rămâne la guvernare cu un premier compromis”.
În acest timp, celălalt copreşedinte liberal, Vasile Blaga a dezvăluit că opţiunea PNL pentru funcţia de premier este Cătălin Predoiu, iar pentru structură un guvern minoritar PNL. Blaga a mai afirmat că procedurile impuse de Constituţie pentru demersul de declanşare a alegerilor anticipate sunt dificile, şi pare să ştie ce vorbeşte. În istoria României de după 1990 nu am avut niciodată un asemenea caz.
Vicepremierul Gabriel Oprea recunoaște că ar reprezenta o soluție ca premier, pentru că este “un om serios care s-a ținut mereu de cuvânt”. Cu toate acestea, întrebat despre” zvonurile” potrivit cărora ar urma să îi ia locul premierului Victor Ponta în toamnă, Gabriel Oprea a spus că îl susţine pe acesta și nu se gândește că va fi înlocuit. PSD nu poate face parte dintr-un guvern în care premierul nu este dat de social-democraţi, a subliniat şi Liviu Dragnea. Liderul social-democrat a mai spus că o eventuală schimbare a lui Ponta din fruntea guvernului nu poate fi antrenată de moţiunea de cenzură a opoziţiei. “Nu moţiunea de cenzură a PNL poate să genereze sau nu o schimbare a lui Victor Ponta. Vom discuta în partid. Dar nu cred că ne putem permite să intrăm într-o aventură politică”.
Şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, liderul noului partid intitulat Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni (ALDE), a estimat, la un post TV, că “probabil intrăm într-o criză politică “. El a mai precizat că preşedintele Iohannis are dreptul să suspende un membru al Guvernului, “dar nu pe primul ministru”, explicând că premierul are o altă calitate, care “îl distinge” de ceilalţi membri ai Guvernului şi Constituţia nu vorbeşte în mod deschis despre această posibilitate.
Ultima moţiune de cenzură depusă de PNL împotriva Guvernului Ponta a fost dezbătută în 12 iunie, fiind respinsă cu 194 de voturi, faţă de 278 necesare pentru adoptare.
Nu aceasta este aşadar problema României, ci tocmai menţinerea în funcţie a lui Victor Viorel Ponta, un prim-ministru pe care îl vedem mai mult pe Facebook decât la treburile ţării. Şi asta de luni de zile, de când asupra sa planează ameninţarea urmăririi penale pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, fapte din perioada când activă ca avocat.
Despre aceasta am mai scris în publicaţia pe care o citiţi, cum şi despre un personaj de care acum se leagă speranţele de reîncărcare a capitalului de credibilitate al României. Gabriel Oprea este un personaj deocamdată necompromis de dosarele de corupţie, şi mai mult, un om care prin discursul său anticorupţie îndreptăţeşte speranţele. Ele ar începe însă să se contureze din momentul în care domnul Oprea va decide să părăsească puntea principală a vasului în derivă care este guvernul “Ponta 3”. Să fi fost o “monedă de schimb” pentru loialitatea lui Oprea alegerea ca primar interimar de Bucureşti a unui reprezentant UNPR din Consiliul local?… Ei da, Bucureştiul nu mai are din 15 septembrie nici primar general, Sorin Mircea Oprescu fiind arestat sub acuzaţia de luare de mită. Despre aceasta însă, altă dată. Deocamdată, mi-e greu să cred că domnul Oprea valorează atât de puţin.
Pentru poziţia şefului de guvern de la noi, este edificator un comentariu din coloanele ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung. “Parlamentul a respins cererea de ridicare a imunităţii lui Ponta. Aceasta înseamnă că percheziţiile la domiciliul său şi arestarea nu sunt posibile. Alte măsuri, cum ar fi audierea, sunt însă permise”.
Pentru poziţia României în contextul european şi mondial, trebuie să spun că liberalii aşa cum îi vedem astăzi nu dau speranţe. Preşedinta lor pare o persoană a cărei singură calitate este vocea stridentă. Cine se va ivi în momentul când Alina Gorghiu îşi va fi îndeplinit misiunea de înlăturare a guvernului PSD? Cel al cărui nume a mai fost vehiculat, Cătălin Predoiu, merită un alt articol.