La 26 octombrie a.c., în Ucraina s-au desfăşurat alegerile parlamentare anticipate, la care au participat 29 de partide politice. Rata prezenței la vot a fost de peste 52%. Mai mult, în Republica Autonomă Crimeea şi orașul Sevastopol, cucerite de Rusia, maratonul electoral n-a avut loc, la fel ca şi în alte 9 circumscripții electorale din regiunea Doneţk şi 6 din regiunea Lugansk. În consecinţă, vor fi aleşi nu 450 de deputaţi, ci 423. O victorie importantă a ucrainenilor e faptul că pentru prima dată în parlamentul ucrainean n-a trecut PARTIDUL COMUNIST, pentru care au votat doar 2,9% din alegători, si n-a depăşit pragul de 5% necesar, PARTIDUL „POZIŢIA CETĂŢENEASCĂ” (3,5 %), al lui Anatoli Gryţenko, PARTIDUL „UCRAINA PUTERNICĂ” (2,7 % al „reformatorului” Serhii Tigipko), „SECTORUL DE DREAPTA (2%), condus de Dmytro Iaroş. Conform scrutinului, majoritatea ucrainenilor sprijină cursul european al Ucrainei, planul de pace, adică soluţionarea paşnică a conflictului armat din estul separatist al Ucrainei, iar forţele politice proruse au suferit o înfrângere totală. Intrigă şi faptul că în trei circumscripţii electorale din regiunea Transcarpatică lideri ai scrutinului sunt trei fraţi Baloga – Viktor, Pavlo, Ivan, iar în Moscova la secţia de votare de la Ambasada Ucraineană, a învins PARTIDUL „SAMOPOMICI” (152 de voturi), urmat de BLOCUL LUI PETRO POROŞENKO (106) şi de FRONTUL POPULAR (94). Atfel, „Frontul Popular” –condus de actualul premier al Ucrainei ARSENII YAȚENIUK a primit 64 de mandate parlamentare, Blocul lui Poroșenko-63, Asociația „Samopomoshi”-32, „Blocul de opozitie”-27, Partidul radical-22 și „Patria”-17 plus 96 de personae care au candidat individual la aceste alegeri parlamentare. Celelalte partide care au participat la alegeri, au acumulat mai putin de 5 %.
În regiunea Cernăuţi în cele 4 circumscripţii electorale unimandatare au învins câte doi reprezentanţi ai Frontului Popular şi ai Blocului lui Petro Poroşenko. Românii speră că noul deputat, român de naţionalitate, Grigore Timiş, va susţine şi ajuta conaţionalii în dorinţa lor de a-şi păstra identitatea, de a-şi apăra drepturile naţionale, va milita pentru menţinerea şcolilor cu limba română de predare.
Ignorând Memorandumul semnat la Minsk, liderii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk au desfăşurat simultan, la 2 noiembrie, în teritoriile ocupate de separatiştii proruşi alegeri parlamentare şi legislative. În total, în Donbas au fost deschise 450 centre de votare. În regiunile Rostov-pe-Don, Voronej şi Belgorod din Federaţia Rusă, de asemenea, au fost deschise secţii pentru refugiaţii din Ucraina. În privinţa datei de 7 decembrie, fixate de autorităţile de la Kyiv, liderul separatiştilor din Doneţk, Aleksandr Zaharcenko, a declarat: „Noi avem consiliul nostru şi vom decide singuri ce fel de alegeri organizăm şi la ce dată”. Un anunţ similar a făcut şi şeful autoproclamat al Luganskului, Aleksei Kariakin. Farsa acestor pseudoalegeri a fost încurajată şi înalt apreciată de autorităţile de la Moscova, fiind substanţial stimulată de convoiul umanitar sosit la Doneţk şi Lugansk chiar în ziua scrutinului. Pe reţelele de socializare au fost publicate imagini care dovedesc că votul cetăţenilor din estul Ucrainei pentru RPD şi RPL au fost „cumpărate” cu produse alimentare, cartele sociale, sume mizere de bani. Or, locuitorii din zona acţiunilor antiteroriste, în principal de vârstă pensionară, care supravieţuiesc în condiţii infernale, pot fi uşor „mituiţi” cu o pâine sau câţiva cartofi. Ajunşi la limita disperării, locuitorii paşnici nu-şi doresc decât să se termine coşmarul războiului, fiindu-le indiferent cine va veni la putere.
Imediat după încheierea scrutinului M.A.I. al Rusiei a difuzat o declaraţie în care se spune că „Moscova respectă voinţa locuitorilor din sud-estul Ucrainei şi că reprezentanţii aleşi vor primi mandat pentru rezolvarea obiectivelor de restabilire a vieţii normale în teritoriile respective”. Serviciul Securităţii de Stat al Ucrainei a calificat „alegerile” din 2 noiembrie drept crimă contra poporului ucrainean, iar observatorii străini care au fost prezenţi acolo au fost declaraţi persoane indezirabile pe teritoriul ţării noastre. Legitimitatea alegerilor din Donbas n-a fost recunoscută de SUA şi statele Uniunii Europene. Aşadar, scrutinul desfăşurat prin intimidarea locuitorilor din teritoriile ocupate a acutizat conflictul, îndepărtând catastrofal şansa păcii.
Fugarii Ianukovyci şi Azarov primesc pensii de la statul ucrainean
Nu se poate aşa ceva! Ba se poate, ne spune un corespondent de la „Zerkalo nedeli”, care a cercetat cazul şi a cerut Fondului de Pensii al Ucrainei informaţii privind plata pensiilor ex-preşedintelui V. Ianukovyci şi ex-premierului N. Azarov după demiterea lor din februarie 2014 şi după ce aceştia au părăsit ilegal teritoriul ţării. Răspunsul a fost că asemenea informaţii sunt confidenţiale. Însă, se ştie că Direcţia principală de anchetă a MAI cercetează cazul şi a deschis un dosar penal în legătură cu irosirea mijloacelor bugetare prin plata de pensii acestor două persoane. În ce mod se executa decontarea banilor şi ce sumă au încasat aceşti „sărmani” pensionari, rămâne o enigmă pentru contribuabilii de rând care plătesc cinstit şi sistematic cotizaţii Fondului de Pensii.
”Cred că vom recunoaște aceste alegeri pentru că este foarte important pentru noi ca Ucraina să aibă în cele din urmă autorități care nu se luptă între ele, care nu târăsc Ucraina spre Vest sau spre Est, ci care tratează adevăratele probleme cu care se confruntă țara”, a spus Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei.
Șeful diplomației ruse a adăugat că speră ca Ucraina să formeze un guvern ”constructiv, nu unul care susține confruntarea”. La rândul său, Grigori Karasin, adjunct al ministrului de externe rus, a apreciat că alegerile din Ucraina s-au soldat cu o victorie a partizanilor păcii, adăugând însă că ”naționaliștii” care vor ajunge în parlamentul de la Kiev ar putea submina acest proces. ”Rezultatul oficial al alegerilor încă nu a fost comunicat, dar este clar că partidele care sunt în favoarea unei soluționări pe cale pașnică a crizei ucrainene au obținut majoritatea. Acest lucru le dă o nouă șansă de a reveni la angajamentele asumate, în primul rând la cele de la Minsk”, a declarat oficialul rus, cu referire la acordul de încetare a focului convenit pe 5 septembrie la Minsk și consolidat printr-un memorandum semnat pe 19 septembrie tot în capitala Belarusului. După numărarea a 40% dintre voturi, blocul președintelui Petro Poroșenko și Frontul Popular condus de premierul Arseni Iațeniuk au obținut fiecare câte 21,6% din sufragii. Urmează partidul Samopomici (11%), alcătuit din tineri militanți și combatanți care au luptat împotriva separatiștilor proruși, aliații fostului președinte Viktor Ianukovici reuniți în Blocul de Opoziție (9,6%), Partidul Radical (7,4%) condus de populistul Oleg Liașko și partidul Batkivșcina, al fostului premier Iulia Timoșenko (5,7%). Scrutinul a fost umbrit de conflictul dintre forțele ucrainene și separatiștii proruși din regiunea minieră Donbas, ce s-a soldat cu peste 4.000 de morți începând din aprilie și a constrâns peste 800.000 de persoane să își părăsească locuințele, potrivit datelor ONU.