smaranda-vornicu-shalit

Cristian Bucur : Ce v-a determinat să vă prezentați candidatura la aceste alegeri? De ce din partea diasporei?

Smaranda Vornicu Shalit : În ultimii ani, activitatea mea profesională a fost în directă legătură cu problematica diasporei.  După cum ştiţi, am lucrat în cadrul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Am avut, aşadar, ocazia de a cunoaşte multe dintre comunităţi, de a lua contact în mod direct cu lucrurile care îi preocupă şi îi intereaza pe românii de pretutindeni. Marele câştig al acestei perioade din cariera mea rămâne, fără doar şi poate, cel legat de românii cu care am avut bucuria şi onoarea să mă întâlnesc – fie în comunităţile de lângă graniţe, fie în diaspora.  Cu mulţi dintre ei am avut şi am un dialog pe care sper să îl pot continua, indiferent de postura din care o voi face, pentru  a putea găsi împreună răspunsuri realiste şi eficiente pentru românii de peste hotare. Aş adăuga aici şi faptul că am apreciat în mod deosebit abordarea, precum şi proiectele gândite şi declanşate pe perioada mandatului domnului ministru Angel Tîlvăr,  multe dintre acestea preluate şi continuate de cei care i-au urmat.

Dincolo de aceasta, este vorba şi despre experienţa mea personală, de viaţă. O parte consistenţă şi importantă a familiei mele a trăit şi trăieşte, de mulţi ani, în diaspora, din Germania şi până în Israel. Experienţa autoexilului, a despărţirii de ţară natală are o amprentă puternică în ceea ce s-ar numi „arborele meu genealogic”. Povestea familiei Vornicu are, în acest sens, un aer de anecdotă. Spun asta pentru că, la finalul veacului XIX, Guido şi Louise Gianetti, străbunicii mei paterni, părăseau un orăşel numit Torre Pellice, din nordul piemontez al Italiei, pentru a se stabili la Anghelesti, un sat din Munţii Vrancei. Adică exact acolo de unde, cu nişte ani în urmă, verii mei au plecat, în căutarea unui destin mai bun, spre Torino. Vedeţi, istoria are calitatea de a ne oferi astfel de lecţii, din care ar fi înţelept să învăţăm.

Experienţa plecării de acasă este una extrem de complexă, este una dintre experienţele care marchează şi transformă un destin şi, de aceea, m-a interesat dintotdeauna. Din acest motiv, una dintre ediţiile speciale ale emisiunii “De la A la infinit”, pe care am realizat-o pentru TVR1, a fost dedicată exilului şi întoarcerii acasă. M-am bucurat să îi am alături, cu acest prilej, pe îndrăgita Corina Chiriac, pe regizorul Alexander Hausvater, precum şi pe tinerii de la Liga Studenţilor Români din Străinătate.

Pe un astfel de fundal, decizia de a candida a venit în mod natural. Cunosc şi preocupările, dar şi speranţele românilor din diaspora.  După ce ai auzit oftatul de dor de casă al unei românce din Austria şi ai văzut disperarea mută din ochii unui român muncit până la epuizare într-o fermă din Sicilia, e imposibil să nu îţi doreşti să te implici, să faci ceva.

Cristian Bucur : Cum credeți că românii percep clasa politică românească în acest moment?

Smaranda Vornicu Shalit : Prin esenţa democraţiei, cetăţenii trebuie să fie atenţi şi critici faţă de activitatea celor care îi reprezintă în agora.  Acest lucru se întâmplă, într-o formă sau alta, peste tot în lume, în Statele Unite şi în Canada, ca şi în democraţiile din Centrul şi Estul Europei. Cu siguranţă, românii au şi trebuie să aibă cele mai înalte aşteptări de la politicienii români şi cu privire la modul în care aceştia duc în Parlamentul României problemele cetăţenilor, pentru a le găsi soluţii viabile prin intermediul unei legislaţii adecvate.

Un exemplu fericit de dialog între români şi oamenii politici este şi cel care a determinat cel mai important criteriu de alcătuire a listelor de candidaţi PSD pentru diaspora. Românii de peste hotare au cerut, în repetate rânduri, să fie reprezentaţi în Parlament de către oameni care trăiesc în marile comunităţi româneşti din lume. Iar actuala echipă de candidaţi PSD răspunde acestui deziderat, căci cuprinde cetăţeni români din Spania, Republica Moldova, Marea Britanie, Italia şi Israel.   50% dintre candidaţi sunt femei,  30% sunt tineri, iar media de vârstă este 37 ani pentru lista de la Camera Deputaţilor şi 46 ani pentru lista de la Senat.  Sunt oameni cu cariere bine conturate – avocaţi,  medici, ingineri, cadre didactice ori antreprenori.  Aşadar, este o listă cu o largă reprezentativitate, formată din oameni care au trăit şi înţeleg foarte bine experienţa celorlalţi români din diaspora.  Astfel de răspunsuri directe, punctuale, la solicitarile cetăţenilor, pot schimba în sens pozitiv percepţii ori idei preconcepute cu privire la clasa politică din România.

Cristian Bucur : Putem afirma, fără riscul de a greși, că PSD nu este prima preferință a românilor care trăiesc în afară, cum veți putea reuși să treceți peste această problemă?

Smaranda Vornicu Shalit : Ceea ce am putea afirma este că, poate, PSD nu A FOST prima preferinţă a românilor care trăiesc peste hotare.  Abordarea curentă şi programul extrem de limpede şi de pragmatic cu care Partidul Social Democrat se prezintă, în acest an, în faţa alegătorilor, are toate şansele să schimbe lucrurile. Pentru exerciţiul electoral din 11 decembrie, PSD vine cu ceea ce anglo-saxonii numesc „hard facts and figures”.  Un program coerent, determinat, de consolidare a clasei de mijloc din România, o multitudine de iniţiative destinate încurajării antreprenoriatului, în mod special în privinţa start up-urilor, precum şi măsuri de restabilire a României în poziţia de producător agricol de top. Sunt multe capitole, toate extrem de bine prezentate pe site-ul indraznestesacrezi.ro.

PSD doreşte o reală confruntare de idei, nu o îmbrânceală de promisiuni contondente, de aceea vă invit să parcurgeţi acest program. Aşa cum vă invit să notaţi şi recentele iniţiative legislative ale PSD, cum ar fi cea pentru eliminarea a 102 taxe nefiscale, între care şi 25 de taxe consulare.  Şi acesta este tot un răspuns direct la solicitările românilor, în sensul debirocratizării şi al unei relaţii mai simple, mai lipsite de umilinţă şi de timp pierdut, între cetăţean şi statul român.

Cristian Bucur : Numărul românilor de pretutindeni este de ordinul milioanelor, cu toate acestea realitatea nu este reflectată în numărul de deputați și senatori. Diaspora are un număr de 6 reprezentanți (4 deputați și 2 senatori), deși numărul ar trebui să fie cu mult mai mare. Se pare că PSD-ul este partidul care a blocat mărirea numărului de reprezentanți ai diasporei. Care este motivul și cum se poate rezolva această discriminare?

 

Smaranda Vornicu Shalit : Actuala formă a legislaţiei electorale a luat naştere prin activitatea unei comisii speciale, din care au făcut parte reprezentanţi ai tuturor partidelor politice parlamentare. Rezultatul activităţii acestei comisii s-a materializat în legile electorale, votate în plenul Parlamentului României. Propunerea de creştere a numărului de parlamentari pentru diaspora a apărut, în cel mai politicianist mod cu putinţă, după ce respectiva comisie şi-a încetat activitatea.  În consecinţă, pentru ca propunerea să fi avut şanse reale, ea trebuia făcută la momentul oportun.  Altfel, comisia ar fi trebuit convocată din nou şi întreg mecanismul legislativ cu privire la procesul electoral ar fi trebuit reluat.

Aş menţiona aici şi faptul că numărul de parlamentari pentru toate celelalte circumscripţii a fost redus semnificativ, în timp ce numărul de parlamentari pentru diaspora, aşa insuficient cum  – în mod clar – este el astăzi, a rămas neschimbat. Desigur, acest lucru nu poate reprezenta o consolare pentru milioanele de români din diaspora şi remedierea acestui aspect rămâne o prioritate pentru viitorul legislativ. Şi în acest context, aş puncta iniţiativa PSD de a alcătui listele în aşa manieră încât, pe locuri eligibile, să se afle reprezentanţi ai marilor comunităţi de români de peste hotare. Chiar dacă numărul de parlamentari este prea mic, ne dorim ca aceştia să fie oameni din comunităţi, care se confruntă zi de zi cu aceleasi problemele,  le cunosc si le pot duce în Parlament, unde pot genera soluţii pentru ele.

Cristian Bucur: Care sunt problemele românilor de pretutindeni după părerea dvs.?

Smaranda Vornicu Shalit : Cred că ar trebui să începem de la faptul că românii de pretutindeni nu au doar probleme. Ei au şi foarte multe reuşite şi bucurii, performanţe recunoscute la nivel internaţional şi realizări personale admirabile. Într-o eră atât de complexă, a interconectării în multiple planuri şi, în acelaşi timp, a competitivităţii la nivel global, în toate domeniile, diaspora trebuie să fie, pentru orice naţiune responsabilă, un domeniu strategic.

România trebuie să continue să sprijine profilul identitar românesc, în toate comunităţile – de lângă graniţe sau din diapora, fie care este vorba despre limba română, despre cultură şi tradiţii ori despre spiritualitate. Românii trebuie să poată simţi şi să se poată manifesta româneşte, oriunde s-ar afla. Pentru că este un subiect important pentru mine, aş vrea să subliniez importanţa pe care mass media de limba română o are în acest proces de afirmare identitară, ca şi sprijinul continuu, în variate forme, de care aceasta trebuie să se bucure din partea statului român.

În al doilea rând,  drepturile şi libertăţile românilor trebuie să fie protejate, în orice colţ al lumii. Suntem puşi în faţa unor situaţii de abuz asupra unor cetăţeni români – poate fi vorba despre un discurs sau incident xenofob, ori despre cazuri dramatice, de sclavie prin muncă sau trafic de persoane. Evoluţii politice specifice, aşa cum este perspectiva Brexitului, sau excepţionale, cum este cazul unor catastrofe naturale, pot vulnerabiliza comunităţi româneşti sau cetăţeni români. Este esenţial ca aceştia să ştie că, în astfel de momente, statul român le este alături şi că le poate acorda sprijin și servicii de asistență, în acord cu normele în domeniu și cu statutul României, de membru al Uniunii Europene.

Dimensiunea diasporei româneşti  – peste 3,4 milioane de cetăţeni români care trăiesc în alte ţări, în conformitate cu cel mai recent raport al Naţiunilor Unite pe migraţie  – face extrem de important un alt aspect. Şi anume, susţinerea pe care România trebuie să o acorde cetăţenilor săi pentru o mai bună integrare în ţările în care trăiesc, studiază sau muncesc. Aici, mă refer la chestiuni privitoare la o mai bună şi mai eficientă informare, şi – în acest scop – vom susţine creşterea numărului de ataşaţi pe probleme de muncă, în cadrul misiunilor diplomatice ale ţării noastre.

Am păstrat, pentru finalul acestei foarte succinte treceri în revistă, un lucru de cea mai mare importanţă: felul în care românii din diaspora resimt şi reacţionează la ceea ce se întâmplă acasă.  Ca o condiţie fundamentală, ei trebuie – alături de toţi ceilalţi cetăţeni români – să îşi poată exprima neîngrădit opţiunile politice. Însă acest lucru nu este suficient.  Românii din diaspora trebuie să vadă progrese autentice în România: un sistem de sănătate funcţional şi performant, un învăţământ aliniat standardelor internaţionale de calitate, o infrastructură solidă şi o economie vie.  Nu în ultimul rând, trebuie să vadă o clasă de mijloc prosperă, care poate genera acea dinamică, acea energie capabilă să facă atractivă posibilitatea întoarcerii în ţară a conaţionalilor din diaspora.

Cristian Bucur : Cum i-ați convinge pe românii din diasporă să vă voteze?

Smaranda Vornicu Shalit : Ceea ce sper să îi convingă este echipa de candidaţi şi programul pe care PSD îl propune.  Sper ca românii din diaspora să aibă deschiderea de a privi obiectiv proiectul de ansamblu, ca si oamenii şi responsabilităţile pe care aceştia şi le asumă, ca potenţiali parlamentari de diaspora.

Mai sper că, oriunde ne-am afla, vom avea puterea de a găsi, adunaţi în jurul vetrei noastre de limbă şi de simţire română, acele cuvinte şi acele actiuni care să ne ducă împreună către acea Românie în care trebuie să îndrăznim să credem cu adevarat, pentru a o face posibilă.