18.268 secții de vot pentru 19 milioane de români, şi două zile de vot. Cheltuieli de 400 milioane de lei. Pentru a fi validat, la referendumul pentru familia tradiţională ar fi trebuit să participe cel puțin 30% din persoanele înscrise în listele electorale permanente, iar opțiunile valabil exprimate să reprezinte cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.

Rata de participare a fost de 21 la sută. De ce se mai discută, totuși, despre referendum? Fiindcă aceată consultare, într-un an preelectoral, a dovedit divizarea profundă a clasei politice de la noi. Un singur partid, USR, și-a îndemnat fățiș electoratul la boicotarea referendumului – ceea ce părea inițial o greșeală politică a tinerei formațiuni. Din perspectiva deznodământului, se vede că partidele “bătrâne” au dat, până la urmă, greș cu mobilizarea. PNL și Ludovic Orban, sau PMP și Traian Băsescu, care au îndemnat la vot încercând să se înfrupte populist din ceea ce credeau că va fi o pleaşcă electorală, au suferit o pierdere greu de cuantificat acum la cald.

O jurnalistă TV a fost printre primii care au sesizat hibele. În primul rând, cum s-a stabilit prin OUG ca referendumul să aibă loc în două zile? “Consider că organizarea referendumului pe perioada a două zile ar putea deveni un precedent periculos. Ne putem aștepta ca la prezidențiale să avem atâtea zile de vot de câte are nevoie un anumit candidat pentru a câștiga. Conform Constituției, alegerile se organizează duminica. Nu se poate face comparație cu referendumul privind aderarea la UE, pentru că atunci pragul de validare era de 50%, iar acum este 30%”. Jurnalista Ana Maria Roman pune punctul pe i: “Nu simt nevoia să mă poziționez într-o tabără. Nici nu sunt adepta curentului progresisto-globalist a lui Soros, dar nici nu pot vota împotriva unei minorități, pentru că mâine-poimâine va aduna cineva semnături împotriva etnicilor romi sau… pentru interzicerea ajutoarelor sociale pentru acești etnici”. Iar Val Vâlcu, distins jurnalist al ziarului Adevărul, vorbeşte despre ”efectul pervers al votului în două zile: Așa-numiții baroni nu s-au mobilizat pentru referendum, n-au avut o miză și asta s-a văzut la vot … Oamenii fără opinie fermă au stat să vadă prezența la vot în prima zi, procentul de 5% i-a demoralizat”.

Coaliţia pentru Familie, ONG-ul iniţiator al referendumului, aruncă acuzaţii în toate părţile spectrului politic. Dovadă a slabei pregătiri a acestui referendum, sau a lipsei de interes pentru rezolvarea disputei (PSD și Liviu Dragnea au făcut dovada că, atunci când au interes real pentru ceva, obțin acel lucru), articolul din Codul Civil despre căsătorie nu putea fi schimbat de Guvern prin Ordonanță de urgență. Juriștii partidului de guvernământ știu acest lucru, dar ies public cu jumătăți de adevăr pentru a își atinge un anumit scop electoral. De fapt – mai explică Ana Maria Roman – a fost testată puterea de a scoate oamenii la vot înaintea alegerilor prezidențiale și europarlamentare.

A fost cu adevărat referendumul pentru familie un demers susținut de clasa politică românească? Dacă da, o mulțime de întrebări se ivesc. De ce Klaus Iohannis a participat atât de ferit, după lăsarea întunericului, ca şi când cineva i-ar fi şoptit, pe la ceasul rugii de seară, că “nu se face pentru un preşedinte” să nu iasă? De ce în zona cu populație majoritar maghiară rata de participare a fost la polul absenteismului? De ce în mediul rural “conservator” prezenţa a fost doar puțin mai puternică decât în orașe, și asta abia pe ultima sută de metri fiindcă sâmbătă votaseră mai puțini români din mediul rural?

Una din lecțiile referendumului ar fi stricarea coaliției tacite dintre PSD-ALDE și UDMR. Aceasta s-ar întâmpla într-o țară normală. UDMR este, cu siguranță, câștigătoare de pe urma acestui test. O altă lecţie de notat: Biserica noastră Ortodoxă nu mai este instituţia cea mai respectată de români. Voci din spaţiul public clamează acum o reformă a BOR, nimeni nu ştie de unde trebuie să pornească mişcarea…

O dată trecut testul, poate merge România pe calea europeană, la președinția Consiliului UE? Nici vorbă, pentru că doar populaţia României s-a dovedit la referendum “normală“, nu şi clasa politică, cu care noi vom merge spre noi culmi de progres şi civilizaţie… PSD şi mijloacele sale de propagandă nu au făcut nici un secret din faptul că acest referendum urma să fie unul anti #rezist, anti-UE, anti-Timmermans, unul de validare a rupturii dintre PSD şi UE. Faptul că Liviu Dragnea nu s-a arătat după închiderea urnelor arată că a primit lovitura în plin.

In zilele de vot, 6-7 octombrie, Cel de Sus ne-a dăruit zile frumoase, cu soare generos. Ca un mesaj să fim generoși cu semenii noștri care au preferințe sexuale diferite. Rezultatul referendumului arată că populația României nu este sturcural conservatoare, nu se centrează pe teme de restrângere a libertăților, precum vecinele Ungaria şi Polonia. Dacă acest vot al nostru în sensul curentului este un lucru bun, viitorul apropiat trebuie să dovedească.