Transparența instituțiilor este baza democrației unei societăți normale, europene, în care cetățeanul poate afla cum se iau deciziile. România este deficitară la acest capitol și cu siguranță acesta este unul dintre motivele pentru care milioane de români emigrează.

La nivel declarativ, MPRP a prezentat un bilanț care pare interesant și complet, dar în realitate, lipsa de competență și nerespectarea propriului regulament sunt monedă curentă.

Nu este un secret faptul că Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni încearcă să obțină metodologia prin care acest minister analizează cererile de finanțare, însă ne lovim de fiecare dată de refuzul de a primi informații pertinente.  Lipsa de transparență și de cooperare este la ordinea zilei, iar aroganța funcționarilor este déjà proverbială.

Un exemplu însă de lipsă de înțelegere a unor chestiuni elementare este un răspuns primit din partea doamnei Secretar de stat Lilla Boglarka Debelka în legătură cu componența Comisiei de evaluare a ministerului.

Doamna Debelka ne informează că : ”Totodată, având în vedere legislația în vigoare, informațiile privind componența comisiei de evaluare și a comisiei de soluționare a contestațiilor intră sub incidența prevederilor privind protecția datelor personale.”

Răscpunsul ar putea fi ilar, dacă nu ar fi trist și arată nu numai o totală necunoaștere a legislației europeană GDPR, dar și o lipsă de respect față de cei care încearcă să înțeleagă misterele analizelor MPRP, criteriile și competența comisiilor care evaluează dosarele cu o grosime impresionantă, pline de documente inutile, dar care se ”analizează” de către comisii fantomă.

Să-i reamintim doamnei secretar de stat ce spune însă GDPR.

 

GDPR (General Data Protection Regulation) nu este o reglementare referitoare exclusiv la IT, ci stabilește niște reguli de conduită pentru toate departamentele unei companii. Pentru a putea considera o companie “GDPR Compliant”, trebuie luate anumite măsuri în mai multe departamente.

  • IT – instituirea măsurilor de securitate cibernetică. Alertarea autorităților în cazul unei breșe de securitate ( care duce la compromiterea datelor cu caracter personal);
  • HR – mecanisme de prelucrare a datelor cu caracter personal ale angajaților și în procesul de recrutare, reglementarea procesului de concediere; inclusiv informațiile medicale ale angajaților, diplomele de studii, certificările tehnice se supun acestei Reglementari;
  • Juridic – modificarea documentației prin intermediul căreia se colectează date personale (formulare, solicitări, acte) în vederea obținerii consimțământului în mod express și fără echivoc;
  • Marketing – instrucțiuni clare privind modul în care se efectuează comunicarea cu clienții companiei sau cu potențialii clienți. Invitațiile la evenimente, informațiile promoționale, newsletter transmise clienților vor fi setate în acord cu prevederile regulamentului;
  • Facility/Securitate – înregistrări de supraveghere video, pontaj, monitorizare GPS, analize de risc cu privire la cazierul personal. Toate aceste elemente vor fi puse în acord cu prevederile GDPR;

 

Oare în ce categorie se înscrie componența comisei MPRP? Dar poate că, urmând aceeași logică, ar trebui utilizat GDPR pentru a ascunde numele secretarilor de stat, miniștrilor, președintelui, astfel că totul va fi secretizat și protejat, iar deciziile luate din incompetență sau conduse de interese personale nu vor mai trebui justificate în niciun fel.

A, încă ceva, ni s-a transmis că, dată fiind curiozitatea Asociației jurnaliștilor, vom ajunge pe lista neagră a ministerului, astfel că va fi inutil ca pe viitor să mai prezentăm vreo cerere de finanțare. Aș propune să se aplice GDPR și în acest caz…