De vorbă cu Constantin Răuță, fost ofițer DIE condamnat la moarte de Ceaușescu

Constantin Rauta a absolvit Facultatea de Electronică si Telecomunicații in 1966, apoi a lucrat ca inginer la Iprochim Bucuresti și la Ministerul Chimiei. A fost racolat de DIE, primind numele conspirativ “Călin”, și a fost instruit să execute misiuni de spionaj în străinătate.

În anul 1973 a fost trimis în SUA pentru a pregăti vizita lui Nicolae Ceaușescu, însă Constantin Răuță a solicitat azil politic autorităților americane. La data de 2 septembrie 1974 a fost condamnat în lipsă pentru trădare, fiind condamnat la moarte.

Constantin Răuță a lucrat timp de 24 de ani la centrul de cercetări al NASA – “Goddard Space Flight Center Greenbelt” din Maryland și pentru Marina SUA. El a organizat proteste împotriva încălcării drepturilor omului în România, fiind prezent la audieri în Congresul SUA, a vorbit la posturile de radio Vocea Americii și Radio Europa Liberă.

Marca-RO a stat de vorbă cu domnul Răuță despre aspecte ale vieții politice din România dar și din afara ei.

Cristian Bucur: Domnule Răuță, sunteţi în Statele Unite din anul 1973, vă consideraţi mai mult american sau mai mult român?

Constantin Răuță: Încă de mic, răspundeam la întrebările de genul:” pe care dintre părinţi îi iubeşti mai mult?”… cu acelaşi răspuns: “Pe amândoi la fel”!
România este ţara mea natală unde m-am născut şi am copilărit dar care, din cauza regimului comunist instalat de Stalin (cu agrementul aliaţilor lui din război, Churchill şi Roosevelt) nu mi-a permis să trăiesc liber, să studiez şi să mă realizez profesional la potenţialul maxim de care dispuneam.
România este ţara în care bunicii mei au murit pe front (cel din partea tatălui la Mărăşeşti şi cel din partea mamei în Galiţia – pe front opus) punând greutăţi economice imense familiilor ambelor bunici, rămase cu mulţi copii.
România este ţara în care tatăl meu a luptat pe frontul de Est până în Caucaz şi apoi (după ce a fost rănit la Rostov în 1942) pe frontul de Vest până în Tatra, ca apoi, în 1945, cu toate medaliile primite de pe ambele fronturi, să fie dat afară din armată, practic aruncat pe drumuri.
România, este ţara pentru care am luptat cu riscul vieţii pentru libertate şi drepturi umane respectate în ţara mea natală, prin depoziții în Congresul Statelor Unite, numeroase demonstraţii organizate (sau la care am participat) în faţa Ambasadei R.S.R la Washington DC, în faţa Casei Albe, în faţa Congresului Statelor Unite, în faţa sediului ONU în New-York…cu numeroase cuvântări la posturile de radio Vocea Americiişi Europa Liberă.
Statele Unite este ţara care mi-a acordat azil politic ca să pot vorbi şi divulga violările drepturilor omului în România comunistă, care m-a apărat de asasinii trimişi de Ceauşescu ca să nu mai pot vorbi la Vocea Americii şi Europa Liberă.
Statele Unite este ţara care mi-a dat posibilitatea să obţin un titlu de om de ştiinţă, să mă realizez profesional printr-o activitate de peste 24 de ani la cel mai mare centru de cercetare de la NASA (Goddard Space Flight Center) şi apoi în un Centru de Excelentă al US NAVY, pentru conceperea, proiectarea, construcţia şi testarea sistemului de protecţie împotriva rachetelor balistice (Proiectul SM-3) ale cărui componente sunt deja instalate şi în România, la Deveselu.
Răspunsul pe scurt la întrebare este: sunt în egală măsură şi cetăţean American şi cetăţean Român.

Cristian Bucur: De când nu aţi mai călătorit în România? Vă simţiţi în siguranţă acolo?

Constantin Răuță: După 16 ani de la cererea de azil politic în Statele Unite, la circa o lună după ce Ceauşeştii au fost asasinaţi, am mers să-mi vizitez rudele şi prieteni pe care nu i-am văzut în atâţi ani. De atunci am fost aproape în fiecare an, pentru interese personale sau participări la diverse conferinţe ştiinţifice. Ultima dată am fost anul trecut (2016) la aniversare a 55 de ani de la terminarea Liceului la Alba-Iulia şi aniversare a 50 de ani de la terminarea Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii, Institutul Politehnic, Bucureşti.
Da am fost de atâta ori în România, deşi oficial sunt încă condamnat la moarte de fostul regim comunist pentru că am trădat acel regim.

Cristian Bucur: Domnule Răuță, se vorbeşte destul de mult despre schimbarea de regim din 1989 în România. Care este opinia dvs. cu privire la aceste evenimente?

Constantin Răuță: Eu nu am nici o îndoială că fost o lovitură de stat organizată, pe fondul nemulţumirilor populaţiei, de către Uniunea Sovietică şi Statele Unite.
Da, regimul comunist în România, trebuia să cadă şi am luptat pentru asta, dar nu trebuia însă înlocuit cu un regim similar, ce are puţin mai multe libertăţi şi o democraţie aparentă. Uitaţi-vă la PSD, continuatorul iniţialului FSN, la putere incontinuu din 1989 și până în 2017, PSD-ul este responsabil pentru dezastrul adus României prin politica dusă!
Pe ce mă bazez când spun că a fost o lovitură de stat planificată? De-a lungul istoriei, multe naţiuni puternice, au acţionat că hoţii, adică, atunci când privirile mulţimii erau îndreptate în altă direcţie, acestea au dat lovitura la casa nesupravegheată. Exemplu: profitând că presa din toată lumea, era preocupată de evenimentele revoltei din Ungaria în 1956, Anglia şi Franţa au vrut să pună mâna, fără prea multă presă negativă pe Canalul Suez.
În Decembrie 1989, revolta populară trebuia să înceapă, după plan, la Iaşi. Nu a reuşit începerea mai devreme a revoltei la Iaşi, dar Statele Unite s-au grăbit să invadeze Panama după plan, ştiind că presa se va preocupa de România. Până să apară, câteva zile mai târziu, ştirile despre Timişoara, toată presa şi televiziunea din America şi din întrega lume, discutau invazia din Panama. După Timişoara, toată atenţia era îndreptată numai spre România, puţini erau cei care mai discutau şi comentau negativ invazia în Panama.

Cristian Bucur: Oamenii care au ajuns atunci la conducere, au avut legături sau au fost propulsaţi de serviciile secrete româneşti sau din alte ţări?

Constantin Răuță: Nu am informaţii legate de acest subiect în afara relatărilor presei din România de după Decembrie 1989. Sunt numeroase articole de presă de-a lungul anilor despre cei din guvern, legislaţie sau justiţie care nu numai că au avut legături cu anumite servicii secrete româneşti, dar chiar au fost membri ai acestor servicii. Un lucru este clar: cei de la Servicii, au avut poziţia, informaţiile şi fondurile necesare pentru a se lansa imediat în politică sau afaceri de succes.
Un articol interesant în legătură cu cei care au ajuns după Decembrie 1989 “oameni de afaceri şi marcanţi lideri politici”, a fost publicat de ziarul Libertatea la 4 Aprilie, 2009, şi menționează un om “care a format şi a condus o reţea de spionaj pentru România”, înainte de evenimentele din Decembrie 1989, dar care a insistat să îşi păstreze anonimatul”.
Articolul este despre destinul absolvenţilor de al şcoala de ofiţeri de Securitate de la Băneasa, cu specialitatea de “ofiţeri sexuali”. Dacă înainte de rămânerea Generalului Pacepa în Statele Unite, în 1978, aceşti ofiţeri erau pregătiţi în peste 150 de case conspirative, dotate cu microfoane şi camere video (aşa cum dezvăluie Generalul Pacepa într-un interviu acordat în Anglia la “The Sunday Times”), după 1979, Ceauşescu a reorganizat acest instructaj într-o singură şcoală a securităţii, la Băneasa, (acum Academia de Poliţie) şi care numai între 1979 şi 1986, când şcoala a fost desfiinţată de Ceauşescu în urma scandalurilor iscate de numeroasele orgii sexuale organizate de membrii Comitetului Central, de generalii de securitate şi alte cadre comuniste de conducere, cu fetele studente la acea şcoală şi pe care articolul el le numeşte “târfe-spion”, deşi fiecare aplicant înainte de a fi admis la acea şcoală trebuia să fi absolvit o facultate şi să vorbească o limbă străină… deci în numai 6 ani şcoala a produs 1800 de “târfe-spion”, cum le numeşte articolul. Acelaşi articol publicat se întreba ce s-a întâmplat după 1989 cu absolvenţii acestei şcoli şi cu miile de absolvenți pregătiţi anterior de 1978, în cele 150 de case conspirative, când după spusele celui care a condus şcoala de sex de la Băneasa, numai 8% din absolvenţi şcolilor de sex, au putut fi amplasaţi la ambasadele R.S.R din străinătate (ca funcţionari sau că sau ca soţii ale diplomaţilor comunişti)? Concluzia articolului este că cei mai mulţi au intrat în politică şi afaceri deşi o parte din acei absolvenţi, cum se arată în articol, au ajuns să-şi exerseze talentele acumulate la acea şcoală de sex în diverse baruri sau hoteluri.
Cristian Bucur: Ce aţi spune despre oamenii politici români de azi şi legăturile lor cu fosta securitate? Şi în general, cât de prezente sunt “serviciile” în procesul decizional din România?
Constantin Răuță: Despre omenii politici români de astăzi pot să spun că rezultatul activităţii lor se vede în starea actuală a României, una din ţările cu cel mai scăzut nivel de trăi din Europa, rezultat care a forţat milioane de români să-şi părăsească ţara natală în căutarea unui loc decent de muncă, unde să lucreze şi să-şi crească familia, deoarece activitatea acestor “politicieni români” nu le-a permis găsirea acestui loc de muncă în România. Activitatea politicienilor a dus la defrişarea sălbatică de păduri, a versanţilor munţilor, cu rezultate în viituri ucigătoare, la acoperirea şi protejarea activităţii torţionarilor şi a celor care au ucis în Decembrie 1989 şi la mineriade şi alte multe aspecte negative ale situaţiei actuale din România.
Prezenţa “serviciilor” în procesul decizional, inclusiv în Justiţie, a fost expusă pe larg în ultimul timp în presă şi emisuni TV din România. Experienţa mea personală cu influenţa “serviciilor” în Justiția din România, atunci când am cerut revizuirea sentinţei date de Ceauşescu pentru condamnarea mea la moarte, sentinţă dată fară nicio probă, numai pe baza unei scrisori a securităţii prin care s-a cerut condamnarea mea, este ilustrativă în acest sens. “Justiţia” din România s-a conformat actualelor Servicii, care nu au dorit revizuirea deciziei comuniste, în ciuda probelor noi aduse că acuzaţiile sunt false m-a făcut să declar, în câteva interviuri în direct la staţiile de TV din România, că acum în România nu avem o Justiţie Naţională avem numai o “Ruşine Naţională”.
Şi am multe dovezi pentru această afirmaţie!

Cristian Bucur: După părerea dvs. este diaspora românească infiltrată şi controlată de către SIE? Cam câţi agenţi ar exista în Canada? Care ar fi interesul, acum, după ce România este integrată în UE şi NATO şi teoretic cel puţin ar trebui să fie democrată.

Constantin Răuță: Ca fost inginer electronist, angajat pentru staţiile electronice de alarmă din sedile DIE şi ambasadele R.S.R, am aflat că majoritatea celor care “emigrau” sub o formă sau alta, erau trimişi special să activeze în rândurile emigraţiei Româneşti, cu principala mişune de dezbinare a emigraţiei prin zvonuri şi dezinformare, pentru ca aceasta să fie uşor manipulată de regimul comunist. Acea dezbinare mai există încă şi acum în diaspora românească, la fel ca şi acei agenţi de influenţă trimişi de fostul regim, acum preluaţi şi controlaţi de SIE. Este interesant şi relevant faptul că “zvonul” propagat de DIE în diaspora română, imediat după ce Generalul Pacepa a cerut azil politic în Statele Unite, a fost că “ei” l-au ucis pe Pacepa, asta ca să-și liniştească agenţii din Occident, îngrijoraţi că ar putea fi deconspirați de Pacepa. Acest “zvon” a fost preluat şi menţinut în continuare și de actualul SIE.
Câţi agenţi există acum în Canada sau Statele Unite? Asta numai serviciile din Canada sau FBI ştiu, deoarece ei îi lasă pe agenţi vechi şi noi să lucreze în rândul diasporei, deoarece atâta timp cât aceşti agenţi nu lucrează împotriva activităţii Guvernelor sau a instalaţiilor guvernamentale, ci numai împotriva diasporei, sunt lăsaţi în pace să lucreze în continuare.
Nu există niciun interes naţional (aşa cum sunt îndoctrinaţi aceşti agenţi) ca să lucreze în continuare, există numai ambiţia dobitoacă de a se afirma ca “serviciu de spionaj naţional”.
Vorbiţi de “democraţie” în România? Este numai o democraţie de formă, esenţa a rămas aceiaşi, puterea unui singur partid de 27 de ani. Acest partid este PSD.

Cristian Bucur: Este România ameninţată în vreun fel? Mă refer aici la teritoriu, economie, etc.

Constantin Răuță: România a fost din totdeauna şi este în continuare ameninţată de Rusia, Din acest motiv după 1989, am militat pentru intrarea României în NATO, ca o măsură în plus de siguranţă. Cel mai mare pericol acum, este situaţia economică grea a românilor, situaţie care ar putea duce la nemulţumiri ce pot fi exploatate de Putin, care acum a şi ajuns la Prut. Ruşii nu mai intră acum numai cu tancuri ca să cucerească alte ţări şi să le exploateze. Trimite oamenii lui “verzi” (cum a făcut în Crimeea) care să exploateze nemulţumirile, să influenţeze alegerile şi să obţină noi teritorii.

Cristian Bucur: Cum vedeţi Rusia de azi? Care le sunt intenţiile vizavi de politica mondială?

Constantin Răuță: Am exprimat pe larg opinia mea despre Rusia într-o scrisoare deschisă adresată Vice premierului rus (de atunci) Dimitri Rogozin, care s-a legat de instalarea componentelor Scutului (proiectului meu SM-3) de la Deveselu, scrisoare publicată în întregime de ziarul Jurnalul Naţional (pe internet Jurnalul.ro) la 3 Ianuarie 2012 în articolul scris de Valentin Zaschevici şi intitulat “Deveselu la gâtul Moscovei”. Am arătat acolo că întreaga politică externă a Rusiei se bazează pe ameninţări, fie cu rachete, fie cu invazia cu tancuri, fie cu tăierea gazelor, etc. Scutul instalat le taie una din ameninţările de bază cu care ruşii îşi fac politică externă.
Printre altele, în scrisoare am spus: “În loc să continue încercările de blocare a instalării scutului antibalistic, Rusia ar trebui să renunţe la politica de ameninţare a vecinilor, să ceară oficial scuze pentru crimele barbare comise din 1917 până în prezent, inclusiv în România şi Basarabia. Moscova trebuie de asemenea să dea înapoi bunurile furate din ţările vecine, inclusiv tezaurul României. Numai atunci Rusia se va putea aştepta la o creştere a respectului în lume, aşa cum se bucură acum Germania.”
Din 1917, de când comunismul a luat fiinţă, ca stat, până în prezent, se estimează că între 100 şi 140 de milioane de oameni au murit în lagăre de concentrare comuniste, închisori şi celule de interogare sau detenţie, şi acest număr nu include alte sute de milioane de oameni care au scăpat din închisorile şi lagărele comuniste dar care au fost urmăriţi şi persecutaţi de regimurile comuniste, până la moarte. Şi aceste crime continuă să fie comise şi în prezent, dar presa internaţională acordă puţină atenţie acestor crime în comparaţie cu cele circa 6 milioane de victime ale regimului Naţional Socialist German, victime pentru care Germania a plătit sume compensatorii uriaşe şi şi-a cerut iertare pentru ele.
Rusia şi celelalte regimuri comuniste din lume, nu au plătit nici un dolar urmaşilor victimelor comunismului şi nu a cerut scuze pentru comiterea lor. Ţara noastră, România, a avut neşansa să fie prima ţară din Europa în care hoardele Armatei Roşii au năvălit şi au comis crime şi hoţii la scară uriaşă, jefuind casele cetăţenilor sub ameninţarea armelor, violând femei şi copii, de multe ori în faţa familiilor lor. Se estimează că Armata Roşie a comis în timpul celui de al doilea război (şi după terminarea lui!) violarea a peste 2 milioane de femei, iar aproximativ 20,000 din aceste victime s-au sinucis în primele 10 zile de la asemenea violuri brutale!
Încercaţi să găsiţi ce a scris presa internaţională despre aceste crime? Foarte puţin, mai mult adevăr a apărut acum pe internet de la victimele sau urmaşii victimelor Armatei Roşii.
Atrocităţile Armatei Roşii comise în timpul şi după cel de al doilea război mondial a aruncat cu noroi pe epoleţii fiecăruia care de atunci şi până acum poartă epoleţii acelei armate barbare.
Este regretabil că în România, una din victimele acestei armate barbare, se celebrează şi acum Ziua Armatei Roşii!

Cristian Bucur: Există pericolul unui conflict militar în Europa? Dar în alte părţi ale lumii?

Constantin Răuță: Există deja conflict militar în Europa… nu numai în Ucraina, care a suferit invazia rusească, dar şi în restul Europei cu lupta împotriva terorismului musulman. Sunt şi acum conflicte militare în Siria, Palestina, Irak, în Africa şi multe zone potenţiale de conflict în Asia.
Speranţa este numai în noua administraţie Trump, că va stinge aceste focare de război şi vă preveni izbucnirea altora.

Cristian Bucur: Preşedintele Trump a lansat o serie de decrete controversate, unele fiind anulate de tribunale, iar altele retrase, aşa cum s-a întâmplat cu Obamacare. Se vorbeşte chiar despre posibilitatea înlocuirii sale la Casa Alba. Care este opinia dvs?

Constantin Răuță: Avem noi români o vorbă: “PASĂREA MĂLAI VISEAZĂ”. De când cu votul cetăţenilor americani, care au înlăturat administraţia rasistă şi atât de dăunătoare Americii, democraţii (stânga socialistă din care fac parte majoritate aşa ziselor “main stream media”) visează să-l scoată din Casa Albă pe Trump cu tot felul de acuzaţii şi ştiri false. Cuvântul “politically correct” (controversat) ascunde de fapt opinia negativă a celui care îI foloseşte despre fapta sau subiectul discutat. Da, sunt încă mulţi judecători activişti în SUA, care vor să-şi impună vederile lor contrare legilor în vigoare. Până la urmă, ei vor pierde iar “Obama Care” va fi abolită foarte curând.

Cristian Bucur: Ce le-aţi transmite cititorilor Marca-RO şi românilor din diasporă? Dar celor din România?

Constantin Răuță: Celor din Diasporă le urez la toţi sănătate, bucurii şi succes în noua viaţă aleasă. Dar să nu uite de cei rămaşi în ţară! Voi puteţi vedea adevărul pe care mulţi din ţară nu îl pot vedea şi nu-l pot înţelege şi este datoria voastră să-l faceţi cunoscut rudelor şi prietenilor rămaşi în România.
Pentru cei din România: TREZIŢI-VĂ!
Nicio ţară cu un singur partid la putere (cum a fost în România un ultimii 27 de ani), nu a putut înlătura corupţia şi asigura ridicarea nivelului de trai al populaţiei, asigurarea bunăstării naţiunii!