Victor Ponta este o “nucă tare” pentru campania anticorupţie din România
Un prim-ministru urmărit penal, aceasta chiar este o premieră în politica românească.
Din 5 iunie, premierul Victor Viorel Ponta este oficial urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit că avocat, în perioada 2007-2008.
Premierul Victor Ponta a anunţat că este considerat suspect de către DNA în dosarul Şova şi pentru conflict de interese deoarece în 2013 l-a propus ministru al transporturilor.
Avem acum şi dezlegarea misterului imunităţii lui Dan Şova, pe care Parlamentul nu reuşeşte să o ridice.
Excluzând ideea unei demisii de onoare, Ponta a răspuns că politică se face în Parlament, nu la DNA. Premierul împotriva căruia au fost reţinute 17 capete de acuzare, a declarat, după şedinţa liderilor coaliţiei, că Executivul poate fi schimbat doar de către Parlament (votul privind începerea urmăririi penale fiind anunţat pentru 9 iunie) sau prin alegeri, dar nu la solicitarea unui procuror, aceasta fiind în viziunea sa o “lovitură de stat”. Ponta a repurtat o mică victorie luni, când comisia juridică a Camerei a recomandat neînceperea urmăririi penale. Votul a prefigurat deznodământul din plenul parlamentului. Primul-ministru este aşteptat şi în faţa procurorilor, cel mai probabil săptămâna aceasta. Şi tot săptămâna aceasta, în Parlament va avea loc dezbaterea moţiunii de cenzură depusă de Partidul Liberal, “Victor Ponta – demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!”. În acest climat, liderii liberali Alina Gorghiu şi Vasile Blaga au anunţat că nu vor mai participa la nicio acţiune politică alături de primul-ministru şi au cerut membrilor coaliţiei guvernamentale să se desolidarizeze de primul-ministru, care „dă foc la ţară” cum s-a exprimat doamna Gorghiu. Tot duminică, o demonstraţie a Partidului Mişcarea Populară în Piaţa Victoriei, pentru demisia Cabinetului, a degenerat în violenţe. A fost doar începutul, Partidul Liberal anunţând demonstraţii de amploare pentru joi, când se va dezbate moţiunea de cenzură.
Şi Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că i-ar fi cerut premierului învinuit de fapte penale să demisioneze, situaţia actuală fiind, în opinia sa, “imposibilă” pentru România. Preşedintele Klaus Iohannis afirma, la TVR, că premierul Victor Ponta i-ar fi spus că “se va gândi” la demisie şi că declaraţia lui Victor Ponta cum că nu va demisiona trebuie luată cu rezervă, fiind “la cald sau la fierbinte”. El a adăugat că, indiferent cum sunt privite lucrurile, nu se poate face abstracţie de citarea la DNĂ, fiind un lucru care va avea urmări profunde în politica românească.
Liderul PSD, premierul Victor Ponta, a anunţat că nu intenţionează să se lupte cu justiţia, dar că va contesta ordonanţa procurorului la procurorul ierarhic superior şi la judecător şi îşi va pleda nevinovăţia în dosarul Şova. Procurorii au reacţionat la evenimente politice, a mai spus Ponta. Victor Ponta ar fi încasat, în baza contractului de conlucrare profesională încheiat în 2007 între firma să și cea a lui Șova, peste 181.000 de lei, pentru operațiuni neefectuate. De asemenea, procurorii suspectează că o parte însemnată din sumele obţinute de către SCA „Şova şi Asociaţii” de la complexele energetice Turceni şi Rovinari a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Dan Şova. Ponta ar fi folosit o parte din sumele obţinute de la SCA „Şova şi Asociaţii” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucureşti, aminteşte cotidianul bucureştean România Liberă.
Preşedintele îl poate suspenda pe primul-ministru în baza Legii răspunderii ministeriale sau a articolului 109 din Constituție şi a unei decizii CCR din 2008, după ce Camera Deputaților va aviza urmărirea penală solicitată de DNA pentru infracțiuni de conflict de interese. Un lucru improbabil matematic.
Publicaţia online Euractive Romania aminteşte că evenimentele “dramatice” coincid cu vizita la Bucureşti a vicepreşedintelui Comisiei Europene Frans Timmermans, responsabil pentru monitorizarea României prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. În ultimele luni, autorităţile române au reuşit condamnarea mai multor personaje politice importante, aminteşte publicaţia.
Partidele arcului guvernamental (între ele şi o aripă a liberalilor, condusă de Călin Popescu Tăriceanu) se arată deocamdată strâns unite în jurul lui Victor Ponta, principalul argument fiind nevoia de “stabilitate” într-o vecinătate volatilă. Schimbarea guvernului prin decizia unui procuror este “un precedent de o gravitate majoră”, a argumentat şi premierul, după întâlnirea de duminică cu liderii partidelor din coaliţie.
Dar cu un premier penal, care nu va mai putea fi partener credibil de dialog al Europei, stabilitatea înseamnă paralizie, cel puţin până la alegerile generale de anul viitor.
