Vara fierbinte românească abia a început, cu pronunţarea sentinţei în procesul lui Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat sentința îndelung aşteptată în dosarul Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, în care liderul PSD a fost condamnat pe fond la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu.

Decizia celor trei judecători de la Secţia Penală poate fi atacată la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi. A existat şi o opinie separată a unui judecător, care l-a achitat pe Liviu Dragnea atât pentru instigare la abuz în serviciu, cât şi pentru fals intelectual.

După pronunţarea sentinţei, Liviu Dragnea a anunţat, în Consiliul Executiv Naţional al partidului, reunit extraordinar vineri 22 iunie, că nu intenţionează să demisioneze din funcţiile deţinute. “Am avut discuție în CExN cu cele două mandate pe masă, în mod simbolic, fiecare coleg și-a explicat susținerea și mi-au cerut, în unanimitate, să nu am o abordare personală a acestei situații, pentru că mai importante decât mine sunt câteva lucruri: stabilitatea țării, a guvernării, îndeplinirea fiecărei prevederi din programul de guvernare, stabilitatea partidului, pentru că riscul este uriaș ca PSD să se destructureze… Decizia mea e foarte fermă, rămân la conducerea PSD, la conducerea majorității parlamentare, nu va trece moțiunea de cenzură, în schimb vom fi mult mai fermi, mult mai radicali, nu mă sperie nici Iohannis, nici Helvig, nici Pahonțu, nici Ponta, nici Kovesi, nici Oprea, nici alții.

Obiectivele mele rămân aceleași: programul de guvernare să fie pus în practică, iar statul paralel să fie zdrobit și va fi zdrobit, îmi cer iertare miilor de români care stau în pușcărie pe un articol neconstituțional, alții sunt târâți pe la DNA și mai sunt alte mii și zeci de mii care nici nu știu că au dosar, îmi cer iertare că s-a lungit atât de mult modificarea Codului Penal”. Un prim semn rău prevestitor pentru ce va urma, Dragnea nu şi-a mai ascuns desconsiderarea pentru democraţia parlamentară Din acea zi fatală, demonstraţiile cotidiene din Bucureşti şi din ţară au un nou cuvânt de ordine: Să nu se modifice legile justiţiei prin ordonanţă! Sensibilă, piaţa financiară a reacţionat printr-un nivel record al indicelui ROBOR, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, la un nivel care nu a mai fost atins din mai 2014, dinainte de “era Dragnea”. Ulterior domnul Dragnea a revenit, cu anunţul că va cere membrilor Comisiei pentru legile justiţiei să grăbească dezbaterile şi votul pe Codul Penal, pentru ca acesta să intre în procedură parlamentară cât mai repede. Si Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni 25 iunie, că este exclusă ordonanţa de urgenţă sau asumarea răspunderii pe Codurile Penale, singura variantă acceptată fiind dezbaterea parlamentară.

Decizia ICCJ l-a pus într-o poziţie ofensivă pe preşedintele Klaus Iohannis, care a anunţat oficial că intenţionează să îşi depună candidatura pentru al doilea mandat. Anunţ discutabil într-un moment în care preşedintele nu dă curs unei decizii a Curţii Constituţionale, care îi cerea revocarea Laurei Codruţa Kovesi, şefa procurorilor anticorupţie. Preşedintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, susţine că intenţia lui Klaus Iohannis de a candida pentru un nou mandat prevesteşte ”o nenorocire pentru România, dacă ne gândim la sprijinul subteran pe care preşedintele Iohannis îl are. S-ar putea să şi reuşească în anumite condiţii, dar un om care nu respectă drepturile constituţionale, ajuns, din nou, în funcţia de preşedinte al României, nu ar fi o nenorocire pentru ţara asta?”.

Anunţul unei noi candidaturi a lui Iohannis pentru Cotroceni în 2019 a pus PSD în situaţia de a face o schismă. Intrebarea cine va fi candidatul PSD apasă mai greu de acum. Liviu Dragnea, cu scorul din sondaje şi cu vulnerabilitatea condamnării, este exclus, iar a anunţa un alt prezidenţiabil ar echivala cu o partajare de putere şi o concurenţă internă între taberele din partid. Temporizarea este o tactică la care principalul partid de guvernământ de la noi se pricepe de minune, o dovadă fiind chiar punerea “habarnamistei” Viorica Dăncilă în funcţia de prim-ministru. Cu câteva zile înaintea moţiunii de cenzură, partidul de guvernământ a primit o nouă lovitură, prin retragerea anunţată a preşedintelui PSD Olt (şi vicepremier), Paul Stănescu. Vor urma fără doar şi poate alte retrageri, care nu pot abate partidul din calea spre făurirea statului discreţionar. Mişcările dinaintea moţiunii nu clintesc nici UDMR, care a declarat oficial că va decide miercuri dacă susţine Guvernul, în timp ce grupul lui Victor Ponta atinge culmea ridicolului, anunţând că va susţine moţiunea … cu condiţia să nu vină un prim-ministru liberal!

Sefii celor două camere ale Parlamentului pregătesc şi alte surprize românilor, închiderea sau restricţionarea accesului în Palat, unde preşedinţii Camerelor, amândoi judecaţi sau condamnaţi, s-au simţit în ultimele zile agresaţi. Reacţiile lui Dragnea şi Tăriceanu sunt de adevăraţi dictatori latino, iar limbajul lor (primul numindu-i pe contestatari şobolani, cel de-al doilea amintindu-ne că aşa a început fascismul) vine din subteranele istoriei. Palatul Parlamentului este fără îndoială o asemenea subterană, pe poarta căreia ar trebui să scrie, ca în Infernul lui Dante “Lăsaţi orice speranţă voi cei ce intraţi”. Chiar nu doresc să intru.