iohannisPreşedintele Klaus Iohannis a devenit, o dată mai mult, susţinător al marii culturi. Teatrul Nottara a început să joace în sala de la Palatul Cotroceni (primul spectacol pe 5 decembrie), o soluţie provizorie până la consolidarea clădirii de pe bulevardul Magheru, clasificată cu risc seismic maxim. Legea care interzice spectacole cu public numeros în astfel de locaţii a fost promulgată recent, după tragedia de la clubul Colectiv.

Anunţul că Teatrul Nottara ar putea să-şi suspende activitatea a fost făcut de managerul instituţiei, Marinela Ţepuş, pe 19 noiembrie, chiar pe scenă împreună cu o parte a trupei de actori. “Dorinţa noastră este nu de a nu se închide, dacă într-adevăr această clădire presupune un mare risc… dorinţa noastră este… să se facă o nouă expertiză. De fapt, ne interesează situaţia reală a acestui imobil”. Clădirea Teatrului a fost construită de arhitectul Liviu Ciuley, tatăl marelui regizor Liviu Ciulei, pentru familia sa. Arhitectul care “a făcut după 1940 construcţii în Bucureşti şi în alte părţi din ţară după noile norme privind seismicitatea acestui teren… palatul CFR – nu are bulină, palatul nou BNR – nu are bulină. Singurul imobil care are bulină e acela făcut de el pentru familia sa. Putem noi să credem că a zidit pentru sine, acest Manole, un bloc mai prost decât celelalte?”, a mai spus la un post TV directoarea teatrului.

„Vom juca lunar (la Cotroceni, n.r.) până la rezolvarea situaţiei, eu sper din tot sufletul ca această rezolvare să fie rapidă”, a declarat directoarea Teatrului Nottara. Fiindcă teatrul care împodobeşte de 70 de ani agenda culturală a oraşului nu poate coborî la ritmul de un spectacol pe lună, spectacolele obişnuite se vor muta la sediul ARCUB, a mai spus managerul. „Nu dorim să îi cotropim pe colegii noştri de la ARCUB, dorim să avem un spaţiu adecvat, în preajma Bulevardului Magheru, astfel încât să nu ne pierdem identitatea şi 70 de ani de istorie, dintre care 55 în sediul de pe Magheru”.

Situaţia nu se întâmplă după un cutremur sau un bombardament asupra Bucureştilor. Clasarea imobilului din Bd. Magheru no.20 în clasa I de risc seismic (pe româneşte spus pericol public) s-a făcut din 1996-1997. A trebuit să se întâmple însă, într-una din multele clădiri improprii din Bucureşti, o tragedie ale cărei urmări încă le mai vedem şi auzim la jurnalele de ştiri, pentru ca să se ia măsurile ce se impuneau de acum aproape nouă ani. Abia pe 17 noiembrie 2015, Preşedintele a promulgat legea care interzice desfăşurarea de activităţi pentru spaţiile comerciale (magazine, săli de spectacole şi structuri turistice) în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

De 9 ani, Asociaţia de proprietari din bulevardul Magheru, prin reprezentanţii săi, a refuzat consolidarea, invocând dezacordul cu privire la prevederile OG nr. 20/1994, precum şi încălcarea dreptului de proprietate. În conformitate cu Ordonanţa, Municipalitatea nu poate proceda la consolidarea unui imobil decât dacă toţi proprietarii îşi exprimă acordul în acest sens, susţin reprezentanţii Primăriei Capitalei.

 

Soluţia care s-a găsit nu este demnă de o ţară şi un oraş cu 170 de ani de teatru. Sala de la Cotroceni, cu o capacitate de 120 de locuri, nu este accesibilă spectatorilor plătitori, deci spectacolele de aici vor fi doar pentru “invitaţi”. Apoi, oferirea palatului Cotroceni pentru instituţia teatrală în nevoie ar fi fost poate un gest firesc şi de admirat pe vremea lui Carol I, însă Preşedintele (al cincilea preşedinte al României) nu este un suveran, ci chiriaş la Cotroceni…

Nu îi găsesc o vină preşedintelui Klaus Iohannis, ci blamez o situaţie cu zeci de vinovaţi, practic toţi edilii şi administratorii Bucureştiului şi ai României care s-au perindat în aceşti ani. Bucureştenii îl mai ţin minte încă pe Sorin Oprescu, primar al urbei între 2008-2015, căruia îi plăcea să se afişeze ca un prieten al artiştilor.

 

În ceea ce priveşte o nouă expertiză a clădirii la parterul căreia a funcţionat teatrul Nottara, Marinela Ţepuş a precizat că nu s-a putut realiza, pentru că Primăria nu şi-a dat acordul şi nu a finanţat o astfel de acţiune. “Explicaţia este că (expertiză, n.r.) este una şi bună şi definitiv făcută… Poate în 18 ani, din cauza vibraţiilor, din cauza metroului care este pe dedesubt, această clădire s-a prăbuşit şi nu ne-am dat noi seama, şi locuim într-o hologramă. Adică, e dreptul nostru să vedem ce se întâmplă după 18 ani, poate că trebuie să fugim ca potârnichile. Eu nu spun că această expertiză a fost sau nu a fost, dar există atât de multe întrebări şi faptul că se refuză o a doua expertiză…”, a mai spus Marinela Ţepuş, menţionând că nu ştie cât costă o astfel de expertiză, dar este hotărâtă să facă o campanie ca la carte, pentru a salva această clădire simbol. “Vom face o campanie, m-am şi gândit la un slogan «Daţi o para pentru Nottara», că doar s-a mai făcut un Ateneu (Ateneul Român, n.r.) cu «un leu pentru Ateneu». Eu apelez la spectatorii noştri ca, în loc să cumpere un bilet, să dea aceşti bani pentru expertiză”. Despre refuzul Primăriei de a face o nouă expertiză a Teatrului Nottara, dna Ţepuş a recunoscut că o astfel de acţiune ar deschide o “cutie a Pandorei”, dar Bucureştiul are nevoie să ştie adevărul. “Eu cred că e o cutie a Pandorei pe care Primăria nu vrea să o deschidă. Dacă se dovedeşte că acest bloc nu are o expertiză reală şi că nu are bulină sau că nu e la clasa I de risc, eu cred că va sări în aer tot ce a făcut Proiect Bucureşti împreună cu Primăria, în 1997, şi eu cred că, de fapt, asta e spaima: să nu cumva să fie aşa. Dar cred, de asemenea, că Bucureştiul are nevoie să ştie adevărul”.

Acesta este teatrul C.I. Nottara, care, de peste 10 ani, organizează un frumos festival în centrul vechi al Bucureştiului, în fiecare septembrie când se celebrează atestarea documentară a oraşului. Primăria nu a găsit până acum o soluţie pentru salvarea teatrului, iar acum… Acum Bucureştiul nu are primar. Ne bucurăm stupid că România nu a fost lovită de un atac terorist de genul celui de acum o lună de la Paris. Dar România a fost lovită, iar teroriştii sunt aleşii noştri!