Ordonanţa 13, privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, a trăit mai puţin de o săptămână, din noaptea de 31 ianuarie când a fost emisă. Exact, au făcut-o după stingerea luminilor, într-o noapte de peste săptămână când nimeni nu veghea!

Primul-ministru Sorin Mihai Grindeanu a convocat, duminică 5 februarie, o şedinţă de Guvern pentru aborgarea ordonanţei. O dată cu aceasta, a fost aprobat şi memorandumul prin care sunt declasificate stenogramele şedinţelor de Guvern prin care au fost modificate codurile.

Cu siguranţă nu mai este de-ajuns pentru a opri tăvălugul antiguvernamental. Termenii în care a anunţat premierul decizia, sâmbătă seara sub presiunea a peste 150.000 de protestatari în faţa Palatului Victoria, nu a dat aproape nicio satisfacţie. Termenii seamănă izbitor cu cei folosiţi, câteva ore mai înainte, de şeful partidului, Liviu Dragnea, atunci când a vorbit despre posibilitatea abrogării OUG “dacă şi primul-ministru va fi de acord”. Membrii si simpatizanţii PSD nu mai pot fi ţinuţi în frâu, a  ameninţat printre dinţi Liviu Dragnea. “Oamenii vor să iasă în stradă pentru a-şi exprima dezaprobarea profundă faţă de mişcarea de inspiraţie sorosistă la care asistăm … Simt că nu voi mai putea să ţin în frâu, de la centru, presiunea din organizaţiile din ţară, care pot aduce în stradă, la Bucureşti, aproape un milion de oameni”.  Ieşirea în stradă a simpatizanţilor PSD, cu care au ameninţat mai mulţi lideri, se lasă aşteptată, probabil pentru săptămâna din 6 februarie. In schimb, duminică erau aşteptaţi în Bucureşti contestatarii ordonanţei din marile oraşe de provincie… De o ciocnire, se sperie gândul!

Premierul a făcut un pas înapoi faţă de şef. El a vorbit despre varianta “prorogării” ordonanţei, adică a amânării termenului de aplicare, precizând că “abrogarea” cerută de popor ar fi fost doar “termenul folosit de Administraţia prezidenţială“. Nu fondul este deci atacat (nu amendarea Codului penal), ci forma. Toate argumentele pe care le-am avut în susţinerea acestei OUG nu au fost foarte bine comunicate”, a recunoscut prim-ministrul, fără să precizeze cum “îşi va asuma consecinţele” pentru necomunicare jalnicul ministru al justiţiei.

Să nu îşi închipuie nimeni că s-ar fi renunţat la încercarea de a-l scoate curat pe Liviu Dragnea, urmărit pentru abuz în serviciu cu prejudiciu de 24.000 euro. Se poate face printr-o lege, pe care Parlamentul dominat autoritar de PSD-ALDE o va vota la lumina zilei. De ce a fost nevoie atunci de acest circ? O bănuială: pentru ca legea, oricât de rea, să ne pară bună în raport cu ceea ce “era să se întâmple”!

Se pune întrebarea care va fi în continuare soarta primului-ministru, pe care dintru început Liviu Dragnea părea dispus să îl sacrifice ca pe un miel de Paşti (hei, Paştile sunt departe!). Am văzut că abrogarea Ordonanţei nu mai este suficient pentru stradă. Populaţia, spun multe voci de la Bucureşti, va putea fi în continuare temperată de preşedintele Klaus Johannis, cel acuzat nu tocmai pe nedrept că ar fi încurajat protestele, încă dinainte de Ordonanţă, când şi-a făcut apariţia la un miting anti-graţiere în Piaţa Universităţii, un episod despre care relatam într-un articol precedent din această publicaţie. După anunţul premierului despre abrogare/prorogare, Cotroceniul a dat un mesaj: “Guvernul a greşit flagrant, Guvernul trebuie să corecteze”.

Zilele trecute de la emiterea Ordonanţei au lăsat guvernul fără un membru. Florin Jianu, ministrul pentru Mediul de afaceri, a demisionat chiar în a doua zi de proteste. “Vreau ca istoria să mă ţină minte ca un om drept, vreau să fiu de partea corectă a istoriei”, a explicat fostul ministru la CNN, într-un foarte popular talkshow de business. El a mai subliniat, referitor la modalitatea de adoptare a ordonanţei că, “dacă s-a întâmplat o dată, se poate întâmpla şi a doua oară”.

Să se înţeleagă de ce opoziţia PNL-USR nu a renunţat la moţiunea de cenzură; de ce Sorin Mihai Grindeanu, primul-ministru care, în urmă cu aproximativ o lună de zile, promitea în Parlament “o Românie normală“, trebuie să plece. S-ar putea ca el să aibă chiar un mandat mai scurt decât al lui Mihai Răzvan Ungureanu, până acum premierul cu cel mai scurt mandat din istoria României democratice.

Incepe o săptămână în care toţi ochii vor sta pe leul românesc: îşi va reveni moneda noastră din căderea de săptămâna trecută? Duminica primăvăratică de 5 februarie a mai adus un element nou în peisajul bucureştean, mitingul de la Palatul Cotroceni al celor care cer demisia preşedintelui Klaus Iohannis. Primul miting la care s-a cerut aşa ceva, de la instalarea lui Iohannis în 2014.