Rasism – lipsă de educație!

În Uniunea Europeană trăiesc între 10 și 12 milioane de rromi, una dintre cele mai persecutate minorități etnice din istoria Europei care continuă și azi să fie ținta atacurilor rasiale. După estimările ONG – urilor în România trăiesc 1,5 – 2 milioane de rromi, cca 10 la sută din populația țării. Conform recensământului din 2011, în România trăiau 621.573 de rromi, răspândiți aproape în toată țara.

poza art lucretiaDe-a lungul anilor, după 1989, a luat amploare, prin diverse mijloace de comunicare în masă, un oarecare rasism, îndeosebi față de rromi. Astfel se folosește cu ușurință orice mijloace pentru manipularea opiniei publice împotriva rromilor. De exemplu, dacă se comite o infracțiune se precizează că ”X” a furat, sau a torturat pe cineva. Cei responsabili sunt trei țigani. Dacă o infracțiune este comisă de un român atunci nu se scrie etnia. De fapt, toți sunt cetățeni români.

Tinerii din România ar trebui să fie o forță importantă pentru schimbare, ei fiind generația de mâine însă se întrevede o indiferență din partea lor față de problemele politice și sociale. Dar atunci când vine vorba de ”problema țiganilor”, atitudinea majorității tinerilor români este ostilă și rasistă.

Din păcate, aceasta este o parte a culturii românești, de a-i trata pe rromi ca proscriși. Adevărat, este foarte greu ca cetățenii români de etnie rromă să se integreze în sistemul educațional. Poate ar da randament o școală mobilă (o mașină cu 2 profesori spre ex.), adică să vină ”școala” în mijlocul comunităților de rromi. Un astfel de proiect, școala mobilă, ar fi benefic și pentru elevii români din satele îndepărtate.

Rasismul din unele țări europene, vis-a-vis de cetățenii români de etnie rromă, desgur, a afectat imaginea tuturor românilor din Europa. De aceea instituțiile europene ar trebui să se implice mai mult privind discriminarea cetățenilor români de etnie rromă. Anul trecut, la Roma – în Italia, copii de rromi au fost opriți să meargă la școală de o grupare extremistă. În presa franceză a apărut scris că ”anul școlar începe, dar nu și pentru zecile de copii rromi de origine română care trăiesc pe străzile din Franța.”

Manifestarea împotriva rromilor continuă să fie răspândită, atât în România cât și în Europa. Cel mai important lucru în acest sens ar fi acela ca politicienii aleși să dea dovadă de o adevărată moralitate; să se angajeze în a respecta și de a promova drepturile omului pentru toți cetățenii români pentru a pune capăt discriminării și marginalizării.

Atrocitățile comise împotriva rromilor de-a lungul istoriei și în zilele noastre ar trebui să fie trecute în manualele de istorie din școli. Mulți rromi care s-au integrat în societatea românească trăiesc cu acest stigmat social de ceva vreme. Ei își ascund originea, nu se identifică ca rromi. De exemplu sunt români de etnie rromă, integrați în societate și care trăiesc în țări din afara României, de mulți ani de zile, dar care își ascund originea de teamă că copiii lor vor fi hărțuiți de copiii români.

Imediat după Revoluția din decembrie 1989, coaliția de conducere din România, Frontul Salvării Naționale (FSN), a proclamat: ”Minoritățile din România vor avea drepturi și libertăți egale cu cea a majorității românești.” Doar după o lună de zile, în timpul unei demonstrații violente pro – guvern, demonstranții opoziției i-au insultat, numindu-i ”provocatori” și ”țigani”. După încă aproape o lună de zile, într-o declarație difuzată la postul național al Televiziunii Române TVR1, FSN-ul a justificat venirea în București și manifestarea brutală a minerilor că aceștia au fost chemați pentru a opri opoziția formată din ”huligani și țigani șomeri”, pentru răsturnarea noului regim.

Exemplele sunt numeroase, ajungând până la Strasbourg, în timpul unei recepții oferite de Consulatul României.

Pentru educația rromilor, a copiilor acestora și a tinerilor, sunt responsabili toți cei din cadrul sistemului educațional, autoritățile locale, școlile, profesorii, guvernanții, părinții. Totusi se pot găsi soluții de rezolvare a problemelor, mai ales într-o țară democrată ca România.

Avem și un exemplu pozitiv – mondial, adolescenta Malala Yousafzai, care, cu riscul vieții a militat pentru educație iar din decembrie 2014 este deținătoarea Premiului Nobel pentru Pace. Este un fenomen mondial. http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/show?id=1971741%3ABlogPost%3A1985058&commentId=1971741%3AComment%3A1985914

Lucreția Berzintu

Surse: Ministerul Educației și Cercetării Științifice; Gândul. info; Ziare. com; Wikipedia.org; The European Roma Right Centre (ERRC); Obsrvație.