maria ligor

Noul ministru responsabil cu diaspora, doamna Maria Ligor a avut amabilitatea sa stea de vorbă cu publicația Marca-RO.
Cristian Bucur: Este mandatul de Ministru al Departamentului românilor de pretutindeni considerat dificil?

Maria Ligor: Este, în primul rând, un mandat onorant pentru că vizează un domeniu de maxim interes pentru România de astăzi. Există o aşteptare justificată faţă de statul român, de a-şi defini o viziune în legătură cu modul de relaţionare cu românii care trăiesc în afara ţării şi de valorificare a capacităţii şi disponibilităţii multora dintre ei de a contribui la modernizarea şi dezvoltarea României. Circumstanţele în care îmi voi exercita acest mandat însă sunt dificile, pentru că avem la dispoziţie doar câteva luni, în care să lansăm o serie de reforme neapărat necesare.

Cristian Bucur: Ce v-ați dori să realizați în perioada de timp în care veţi conduce ministerul? Care este primul lucru pe care-l veți face în această funcție?

Maria Ligor: Doresc în primul rând să imprim echipei pe care am preluat-o un nou stil de abordare a priorităţilor, mai multă transparenţă în spiritul guvernării deschise. Este nevoie de revizuirea procedurilor de finanţare, de simplificarea lor şi de accelerarea procesului de aprobare a proiectelor. Pentru a obţine acest lucru, însă, este necesară profesionalizarea personalului. În acest sens, va avea loc, în următoarea perioadă un concurs de angajare în Departament.

În privinţa priorităţilor substanţiale, prima vizită pe care o voi efectua va fi în Marea Britanie pentru a discuta cu românii de acolo despre preocupărilor lor după referendumul din 23 iunie. Sunt deja lansate proiecte de reconectare a românilor din străinătate cu ţara, de pildă în domeniul antreprenoriatului, de valorificare a expertizei profesioniştilor români din diaspora. Voi căuta să acordăm mai multă atenţie sprijinului pentru cercetarea sociologică a fenomenului emigraţiei româneşti, pentru că nu se pot fundamenta politici publice care să producă rezultate în lipsa unor informaţii obiective, ştiinţifice.
Cristian Bucur: De ce credeți că votul prin corespondenţă nu a găsit ecoul pe care şi l-a dorit guvernul? Ce lipsește? Ce veți face dvs.?

Maria Ligor: Vă reamintesc că votul prin corespondenţă a fost introdus prin legea votată în Parlament în 2015, ca facilitate suplimentară pentru cetăţenii români care locuiesc în străinătate. Aceeaşi lege stabileşte că responsabilitatea pentru organizarea alegerilor revine Autorităţii Electorale Permanente. Aceeaşi instituţie, alături de Ministerul de Externe trebuie să informeze alegătorii în privinţa inovaţiilor introduse de noua lege electorală.

Din păcate, numărul românilor înscrişi în registrul electoral care au optat fie pentru votul prin corespondenţă, fie la o secţie de votare solicitată de cel puţin 100 de persoane, rămâne redus. În opinia mea şi bazat pe feedback-ul primit în urma interacţiunii cu românii, există o doză de inerţie, dublată de ceea ce ar putea fi perceput ca lipsă de apetenţă pentru participarea la vot. Pe de altă parte, există pe alocuri şi dificultăţii în a-şi reînnoi actele care nu mai sunt în perioada de valabilitate.

Cred că instituțiile statului își fac datoria în ceea ce privește informarea românilor, aşa cum bine ştiţi din interacţiunea directă pe acest subiect cu Ambasada României de la Ottawa. Există campanii de informare din partea Autorității Electorale Permanente și din partea Ministerului Afacerilor Externe. Informaţia există şi este la îndemâna celor care doresc să afle cum se desfăşoară propriu-zis votarea prin corespondenţa.

Pe de altă parte, în baza actualei legi dacă nu vor fi cel puţin 100 de solicitări de înfiinţare a unor secţii de votare în plus faţă de cele de pe lângă misiunile diplomatice şi consulare, votul va fi posibil doar la ambasadă sau consulat. Prin urmare este recomandabilă înscrierea în registrul electoral. şi utilizarea posibilităţii create prin lege, de a vota prin corespondenţa.

Cristian Bucur: Congresul românilor de pretutindeni a reprezentat, conform presei şi chiar a participanților, un eșec. Care este opinia dvs.? Ați sprijini ideea unei întâlniri a diasporei în afara României, fără implicarea directă a statului român?

Maria Ligor: În spaţiul public şi în mesajele pe care le receptăm, sunt destul de multe critici la adresa Congresului. A fost o iniţiativă lansată cu bunăcredinţă, însă există anumite semne de întrebare care trebuie să-şi găsească un răspuns convingător. Cum vor evolua lucrurile, vom şti după ce Birourile permanente ale Parlamentului se vor pronunţa în legătură cu validarea sau nu a Congresului. Voi solicita o analiză în privinţa modului în care Departamentul s-a implicat, pentru a putea formula ulterior propuneri de metodologie îmbunătăţită. Este, cred, esenţial ca desfăşurarea Congresului trebuie să fie impecabilă, pentru a putea evita orice reproş la adresa legitimităţii sale.

Cât despre desfăşurarea unor întâlniri ale diasporei în afara ţării, ele se petrec deja. Sunt fie ale mediului asociativ, fie ale reţelelor de profesionişti sau în alte formate, ca parte a interacţiunilor fireşti din sensul societăţii civile. Un congres al românilor de pretutindeni este un alt gen de eveniment, este o oportunitate de a cerea un parteneriat între statul român și diaspora românească, o agendă comună în care să se reflecte interesele românilor de pretutindeni.
Cristian Bucur: Președintele şi guvernul consideră diaspora o prioritate, dar ce s-a făcut concret în acest sens?

Maria Ligor: Diaspora este o prioritate pentru că ea reprezintă o resursă importantă pentru România. Este firesc să i se acorde o atenție deosebită și să fie inițiate politici publice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor diasporei, dar și a oportunităților pe care o diasporă precum cea românească o oferă statului din care provine. Ne aflăm într-un moment de răscruce în relația dintre statul român și diaspora. S-au făcut pași în a iniția un parteneriat între guvernul din România și diaspora și cred că e nevoie să continuăm aceste inițiative. A fost nevoie de o comunicare mai bună între autoritățile din România și românii de pretutindeni, există deja canale de comunicare mult îmbunătățite și cred că trebuie să continuăm eforturile în acest sens.

Programele şi acţiunile care se adresează diasporei nu aparţin exclusiv Departamentului. Există programe sectoriale dezvoltate în parteneriat cu alte ministere, iar suma tuturor acestor instrumente defineşte politica guvernamentală în sprijinul diasporei.

Cristian Bucur: Ce le transmiteți românilor şi organizațiilor românilor de pretutindeni?

Maria Ligor: Românii, fie că sunt în Europa, Asia sau dincolo de oceane, rămân conectați la România și interesați de viitorul țării. În egală măsura, Bucureștiul prețuiește contribuția diasporei. Îmi doresc să stabilim un dialog fluid, un veritabil parteneriat între Departament şi exponenții românilor de pretutindeni. Nici un mesaj ce ne va fi adresat nu va rămâne fără răspuns. Şi vom veghea astfel încât preocupările dumneavoastră reale să fie cunoscute şi înțelese de către Guvernul României și reflectate în politicile publice.