Doar trei săptămâni s-au scurs de la învestirea Cabinetului Grindeanu, şi contestarea sa a atins cote îngrijorătoare, impunând cu necesitate să reluăm subiectul.

Ar fi trebuit, de fapt, să spunem că au trecut doar zece zile de la investitură, şi Guvernul nu a pregetat să introducă ordonanţele pentru graţierea deţinuţilor şi modificarea Codurilor penale. Aceste proiecte ale Executivului vor trebui supuse unui referendum, a anunţat oficial preşedintele Klaus Iohannis. Propunerea preşedintelui nu a primit niciun răspuns din partea Executivului, termenul legal pentru formularea unui răspuns fiind de 20 de zile. Doar neoficial, şeful partidului de guvernământ  l-a acuzat pe şeful statului de demersuri “politicianiste”, prin care ar încerca să recâştige capitalul politic pierdut o dată cu alegerile câştigate de PSD şi ALDE. “Şi noi susţinem lupta împotriva corupţiei, dar ce se întâmplă dacă oamenii nu vin la vot?”, a spus Liviu Dragnea. Preşedintele Camerei a sugerat că preocuparea principală a partidului şi a guvernului este acum pentru buget.

O publicaţie online de la Bucureşti descoperă totuşi că Preşedintele a “jucat” instituţional, folosindu-se de un raport al CSAT din 2007, unde se arată cum au acţionat instituţiile statului în lupta împotriva corupţiei, tema ridicată în CSAT îndeplinind caracterul de “interes naţional”. ”Această temă a devenit naţională. E evident că există un larg interes pentru schimbarea codurilor penale şi a graţierii … Atunci când au votat (românii; n.r.), aceste teme nu s-au regăsit în programul de guvernare. Dacă guvernanţii au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular”, a spus preşedintele. Desigur, Parlamentul are dreptul de a nu aproba consultarea, sub motiv că tema nu ar fi una de “interes naţional”. De aceea, Preşedintele a declarat că întrebarea de la referendum nu va conţine cuvântul “graţiere”, deoarece Constituţia nu îi permite acest lucru, şi cel mai probabil întrebarea va fi legată de anticorupţie sau integritate. 

22 ianuarie a fost ziua de megaproteste în Bucureşti şi în marile oraşe ale României. Primul protest de amploare care a avut un catalizator mai presus de “emoţia momentului”, de dorinţe punctuale precum Colectiv sau Roşia Montană. Scandările au avut, la Bucureşti, o complexitate mult mai mare: pentru justitiţie independentă şi necontrolată politic, educaţie şi sănătate nepolitizate, Guvern şi Parlament transparente, eliminarea corupţiei şi, bineînţeles, eliminarea propunerilor legislative privind amnistia şi graţierea. Intre demonstranţii din Bucureşti şi-a făcut apariţia însuşi preşedintele.

Partidul Național Liberal, prin vocea președintelui interimar Raluca Turcan, a anunțat că analizează varianta depunerii unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, din cauza ordonanțelor pentru grațiere și pentru modificarea Codului Penal. Pentru a se putea depune o moțiune de cenzură, este nevoie de semnăturile a 116 parlamentari, PNL şi USR având împreună 142. Mai departe, Guvernul poate fi demis dacă o moțiune de cenzură este votată de majoritatea senatorilor și deputaților, un număr neverosimil de atins. Prin urmare – notează reporterul Wall Street Journal – lupta liberalilor este doar una de asumare a rolului de lider al Opoziției.

Intre timp, în tabăra puterii se limpezesc promisiunile generoase din campania electorală, o dată cu publicarea proiectului de buget. Creșterea veniturilor populației își găsește concretizarea în creșterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, creșteri salariale în educație, sănătate și pentru alte categorii de angajați din sectorul public, majorarea pensiei minime la 520 de lei şi scutirea de impozit pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei. Începând cu 1 februarie 2017, pentru susținerea mediului de afaceri prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor, a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, de la 100.000 de euro la 500.000 de euro. Cresc bugetele ministerelor Educației, Culturii, Muncii şi, bine înţeles, Agriculturii. Pe cadrul bugetar al Uniunii Europene pentru 2014-2020, pentru agricultură s-au estimat 1,18 mld. de euro pentru Programe Naționale de Dezvoltare Rurală și 1,8 mld. de euro pentru fermieri. Primul-ministru Sorin Mihai Grindeanu a mai explicat că au fost reduse cheltuielile pentru bunuri şi servicii, în bugetul care va fi aprobat joi sau vineri (26-27 ianuarie). O modificare atrage atenţia la bugetul Societăţii Române de Televiziune (TVR), care primeşte 950 milioane lei, cu 662% mai mult faţă de 2016, când bugetul instituţiei a fost de 124,7 milioane lei. Să fie bună sau rea dependenţa exclusivă a televiziunii de bugetul guvernamental?

Publicarea proiectului a atras deja dispute furtunoase cu ministrul de finanţe, vorbindu-se chiar despre demitere. Deocamdată fără a trece la fapte.