becSuntem în campanie electorală. La 12 decembrie vom alege un nou parlament. Timp de 29 de zile, partidele politice şi 6 candidaţi independenţi vor trebui să îi convingă pe alegători că merită să îi reprezinte în noul Legislativ, care va avea aproximativ 466 de parlamentari, faţă de 588 în prezent.

Campania electorală se anunţă mai puţin animată, fiindcă mai multe reguli s-au schimbat. În primul rând revenirea la votul pe liste, dar şi sancţionarea cu închisoare de la 6 luni la 3 ani a mitei electorale şi năstruşnicia camerelor video pentru supravegherea numărătorii voturilor. Organizarea alegerilor parlamentare va trebui să ţină cont de noile prevederi ale legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Astfel, candidaţii au la dispoziţie un buget maxim de 60 de salarii minime brute.

Ne aşteaptă nişte alegeri încrâncenate, chiar dacă vor fi cu “combustie internă”. Primul-ministru Dacian Cioloş nu este străin de acest climat, cum se anunţa până acum câteva săptămâni. Liberalii au scos la înaintare imaginea sa, ca viitor prim-ministru în eventualitatea în care lor le va reveni sarcina desemnării. La fel Uniunea Salvaţi România, partidul nou lansat pe baricadele alegerilor pentru primăria Bucureştiului, mizează pe Cioloş şi chiar a “ciupit” din echipa să mai mulţi membri pentru listele electorale.

Necinstea prim-ministrului (care a insistat mereu că nu se va implica în luptă politică) e încă mică, faţă de aruncarea cu capital practicată de Partidul Social-Democrat în pre-campanie. Clar, trebuie găsite noi metode de fraudare a alegerilor. Principalul partid de opoziţie, PSD, fraudează dinainte de debutul campaniei electorale, aprobând, împreună cu satelitul ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, partidul condus de preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu), creşterea cu 15 la sută a salariilor personalului din învăţământ şi sănătate. De pomină şedinţa în care PSD a impus legea aducându-i în lojile parlamentului ca un grup de presiune pe reprezentanţii sindicali ai dascălilor.

Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a declarat, după ce deputaţii din Comisiile de buget şi muncă au decis amendarea Ordonanţei de Urgenţă 20, în sensul majorării salariilor unor categorii de personal, că este un moment trist pentru România, cu miză electorală, rezultatul fiind „ceva nesustenabil”. El a reafirmat că amendamentele adoptate în comisii au un impact bugetar de 3-4 miliarde de lei. Implementarea acestor măsuri va duce deficitul bugetar pentru anul viitor la 4,4%/PIB, în condiţiile în care deja sunt programate mai multe reduceri de taxe prociclice începând cu ianuarie 2017, prin Codul Fiscal, notează economiştii ING într-un raport destinat investitorilor. Şi guvernatorul Băncii centrale, Mugur Isărescu, este de părere că bugetul pentru anul următor va fi dificil de construit, din cauza propunerilor care vizează creşterea cheltuielilor statului. În privinţa măsurilor la care următorul Guvern ar putea apela pentru echilibrarea bugetului, guvernatorul a afirmat că România a mai trecut prin perioade electorale şi “după alegeri s-au luat anumite măsuri”. Potrivit estimărilor economiştilor, deficitul bugetar pentru anul următor ar putea trece de limita de 3% admisă în UE, în contextul cheltuielilor aprobate de Parlament în luna octombrie, asociate cu scăderea TVA de la 20% la 19%, cu eliminarea supra-accizei la combustibil ş.a.

Degeaba toate avertismentele. Social-democraţii au creat, pentru campania electorală, un climat de ameninţare la adresa independenţei televiziunii publice, mai mare decât oricând după 1990. Eliminarea taxei Radio-TV şi aruncarea principalelor mass media în braţele bugetului croit de guvern, o măsură criticată de toate vocile rezonabile, aşteaptă salvarea de la preşedinte.

De ce supără mediile publice? Un lucru pare sigur, la alegerile parlamentare din decembrie străinii nu vor mai avea deficit de secţii de votare. Cele aproximativ 400 de secţii vor fi cu 123 mai multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014. Se ştie că românii din străinătate, atunci când au votat, au îngropat PSD, deci trebuiau luate măsurile de prevedere. Aici să intre îngrădirea principalelor mijloace publice de informare în masă?

O lovitură interesantă pentru partidul dlui Dragnea, vine dinspre un strateg politic de la Bucureşti, care, în ediţia online a ziarului Gândul, observa că toată lumea vorbeşte în campania electorală despre “clasa de mijloc”, care reprezintă 17% dintre români. “Toate partidele importante care sunt în cursa electorală sunt, prin ofertele lor, de dreapta… Singurul program care are elemente de stânga – protecţie socială, pachet anti-sărăcie – este cel al guvernului în funcţie”. Să îl faci pe Liviu Dragnea politician de dreapta? Mai lipseşte un pas ca să îi spui pe numele său adevărat, oligarh. Supărarea PSD pe mass media devine explicabilă.